Taxa pe link, adoptată: cum o să distrugă UE netul sau o să-l facă mai bun

Uniunea Europeană a vrut o legislație nouă pentru internet, în special pentru copyright. Cunoscută drept taxa pe link, legea a fost adoptată pe 12 septembrie în Parlament.

UE vrea ca prin noua legislație de copyright să creeze o piață digitală unitară. Problemele de până acum, de unde și cele mai mari critici, au fost aduse pe baza articolelor 11 și 13, adică taxa pe link și filtrarea conținutului de pe internet.

Articolele în cauză au fost respinse în iulie 2018. Atunci, au fost 278 „pentru” și 318 „contra” cu 31 de abțineri.

Taxa pe link, cum îi zice și numele, prevede că dacă publici o informație cu link către un anumit site, va trebui să plătești o taxă către acel site. Aceasta este o măsură luată mai mult contra giganților agregatori de conținut ca Google și Facebook. Dauna colaterală e în presă.

Curtea de Apel Constanța: ÎPS Teodosie va fi judecat în dosarul de cumpărare de influență

Traian Băsescu, omagiu emoționant la capela unde Silviu Prigoană a fost înmormântat, în mare secret

În ceea ce privește filtrarea de conținut, așa ceva nu are vreun precedent care să demonstreze că funcționează. Încercările de până acum, încercate și de YouTube, și de Facebook, dar și de alte site-uri mai mici, arată că e ușor să scape de sub control. Un astfel de filtru poate fi foarte ușor deturnat ca să blocheze conținut care n-ar trebui blocat.

În marile trusturi de presă din Europa, taxa pe link și decizia de-a veni cu o legislație nouă au fost primite cu o oarecare bucurie. Media din UE a susținut că această decizie e ca o măsură de protecție contra Google, Facebook și alții, pentru că folosesc conținutul, fac bani, dar nu întorc atât de mult în venituri și către creatorii de conținut.

Speranța e că atât Google, cât și Facebook vor ajunge să plătească pentru conținut. E o speranță care, foarte probabil, nu se va materializa. Traficul va fi însă afectat prin neindexare. La polul opus vor fi publicații care își vor oferi conținutul gratuit, ca până acum, pentru afișări din Google și Facebook.

Nu în ultimul rând, trebuie o atenție mai mare la articolul 13. În anumite puncte s-ar putea să semene cu tipul de cenzură și filtrare din China. Sigur, rămâne de văzut cine va dezvolta sistemul, cum vor colabora țările cu companiile și, în final, ce impact are asupra internetului și asupra utilizatorilor.