Cum îți dai seama dacă te tragi din neanderthalieni

Unii europeni au în ADN-ul lor gene de neanderthalieni, dar nu e ceea ce crezi. Nu e vorba de comportament, ci de o trăsătură fizică distinctă pe care o ai și tu, dar n-ai știut niciodată.

Oamenii de Neanderthal nu sunt strămoșii noștri direcți, ci sunt mai degrabă niște veri îndepărtați care au încercat să evolueze odată cu noi, dar apoi au dispărut de pe linia evolutivă din motive încă neclare (mulți spun că au fost eradicați sistematic de verii lor mai deștepți, adică strămoșii noștri).

Totuși, ca urmare a faptului că și ei erau oameni, homo sapiens și neanderthalienii s-au înmulțit între ei în anumite cazuri, spun unii oameni de știință.

Acea încrucișare a lăsat în linia evolutivă anumite urme în ADN-ul nostru. Adică, am preluat de la neanderthalieni o trăsătură fizică distinctă – un craniu puțin turtit în creștet și ușor elongat în spate, dar nu la toți. O astfel de trăsătură estetică distinctă de restul homo sapiens nu poate fi observată cu ochiul liber, ci doar la tomografie, când craniul poate fi examinat în detaliu.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Desigur, o astfel de teorie este slăbuță, nu există dovezi concludente care să certifice faptul că homo sapiens și neanderthalienii s-au încrucișat. Cercetătorii presupun doar că atunci când homo sapiens a ajuns în Europa în urmă cu 40.000 de ani, omul de Neanderthal era deja aici. Plecând de la ideea că e în firea omului, homo sapiens sau neanderthalian, ca după războaie să facă alianțe prin “căsătorii” (atât cât puteau fi numite împreunările interrasiale la acea vreme), nu ar fi exclus că trăsăturile craniene menționate să se datoreze acestui motiv.

De fapt, intenția cercetătorilor de la Institutul de Psiholingvistică Max Planck din Țările de Jos a fost să vadă dacă prezența acestor gene neanderthaliene au vreo influență asupra formei craniului la unii europeni.

Au fost analizate 4.500 de tomografii și au identificat vreo 6.700 de fragmente ADN “moștenite” de la neanderthalieni. Printre ele, și forma diferită a craniului.

Dar, asta înseamnă că și dezvoltarea creierului este influențată. Astfel, la persoanele în cauză, celulele nervoase sunt mai concentrate în partea cerebelului și stimulează dezvoltarea putamenului (nucleul creierului, situat la baza centrală a acestuia).

Sunt, însă, doar diferențe de ordin estetic, nu există, deocamdată, dovezi că forma creierului și a craniului ar influența în vreun fel comportamentul sau vreo funcție biologică la oamenii respectivi.