Primul embrion viu creat în laborator e o premieră mondială marcantă
Câțiva oameni de știință au creat un embrion viu într-un laborator, fără ovule sau spermatozoizi, ci doar prin câteva experimente, pe cât de uimitoare, pe atât de controversate.
Un nou articol publicat în revista Nature de către o echipă condusă de profesorul Nicolas Rivron, de la Institutul MERLN de la Universitatea Maastricht, face valuri în întreaga lume. Asta pentru că echipa a creat un embrion viu într-un laborator, fără ovule sau spermă.
Pentru a realiza embrionul viu în laborator, cercetătorii au combinat două tipuri de celule stem, care au potențialul de a forma întregul organism – copilul și placenta. Desigur, sunt mulți oameni care se tem că această descoperire ar duce și la clonarea umană. Ei bine, este mai mult decât posibil.
Rivron insistă că cercetarea lui pur și simplu „ajută să înțeleagă calea pe care un embrion timpuriu trebuie să o respecte ca să se dezvolte sănătos”. El a explicat că lucrarea lui arată cum celulele embrionare instruiesc celulele placentare cum să se organizeze și să se implanteze în uter.
Prin înțelegerea acestei „conversații moleculare”, se deschid noi perspective de rezolvare a problemelor de infertilitate, contracepție sau boli care apar la adulți, dar care există încă din embrion. Printre aceste boli se numără diabetul și bolile cardiovasculare. Însă descoperire ar putea da răspunsul unei întrebări pe care oamenii și, implicit, medicii și le pun de decenii: de ce embrionii nu reușesc să se implanteze în uter.
Deocamdată, oamenii de știință au reușit să dezvolte embrionul până la vârsta de numai 3,5 zile. Chiar și așa, Harry Leith, de la Institutul de Științe Medicale și lectorul clinic onorific la Imperial College din Londra, spune că studiul este „cea mai de succes încercare de până acum în construirea unui embrion timpuriu cu celule stem”.
În martie 2017, oamenii de știință din Universitatea din Cambridge au creat embrioni artificiali cu celule stem din șoareci, o primă epocă. Echipa a combinat, de asemenea, două tipuri de celule stem și a folosit o schelă 3D ca embrion de șoarece natural.
Cu toate acestea, criticii spun că acesta este un pas uriaș care ne îndreaptă spre clonarea umană. Cercetătorii sunt de părere că în maximum trei ani vor putea clona șoareci, iar două decenii mai târziu oameni. Practica este supusă unor discuții contradictorii, mai ales în ceea ce privește etica. Clonarea cuiva care este deja în viață este total interzisă.
Clonarea continuă să fascineze lumea științei și nu numai, mai ales după ce Dolly a făcut titluri pe tot globul în 1996. Dolly a murit câteva luni mai târziu din cauza unei boli pulmonare progresive.