19 iun. 2018 | 17:25

Documentar memorabil despre Dacia: cum a apărut „luxul epocii de aur”

ACTUALITATE
Documentar memorabil despre Dacia: cum a apărut „luxul epocii de aur”

Dacia veche, prin modelele 1300 sau mai noi, va mai rezista câțiva ani, dar modelul va supraviețui ca o legendă. Până când toate urmele vor dispărea, încă mai e timp să afli detalii despre această mașină.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când Dacia a început să existe ca mașină. Pe 20 august, prima mașină cu întâiul lider al țării, Nicolae Ceaușescu, pornea din fabrică. Era construită pe un model Renault. „Inspirația” a venit cu patru ani mai devreme.

În 1964, Charles de Gaulle, ajuns preşedintele Franţei, s-a întâlnit la Paris cu Ion Gheorghe Maurer, premierul României. Întâlnirea dintre cei doi a dus și la negocieri cu producătorul de automobile Renault. Câțiva ani mai târziu s-a materializat totul în lansarea primei mașini românești de mare succes: Dacia.

Dacia a fost însă mai mult decât o mașină. A fost, pentru România, o dovadă că îşi poate dezvolta industria prin resurse proprii şi cooperări cu firme avansate tehnologic dincolo de zona statelor comuniste. Discuțiile din ’64 se materializează printr-un acord din septembrie ’66.

Așa începe construirea Uzina de Autoturisme de la Colibaşi (Mioveni, în prezent, unde Renault încă produce autoturisme Dacia). Renault furniza toate componentele auto, acestea fiind asamblate în noua fabrică. Propaganda de partid prezenta producţia mașinilor Dacia drept un mare succes românesc. Unul atât de mare, încât lista de așteptare se întindea pe ani.

Uzina a început să furnizeze mașini Dacia odată cu modelul 1100 (care desemna capacitatea motorului). În iulie 1969, când americanii puneau un om pe Lună, România lansa Dacia 1100 cu numărul 10.000. A urmat poate cel mai iconic model: Dacia 1300. În acest documentar poți afla și cum viteza maximă recomandată era de 145 km/h.

Despre Dacia, și orice a fost comunist, adevărul e mereu la mijloc

Într-un editorial publicat de The Wall Street Journal în 2009 – denumit „Ce am învățat ca un țar al mașinilor„ – generalul Ion Mihai Pacepa s-a lăudat că el a fost omul de bază al industriei auto. Ceaușescu l-a pus pe Pacepa șef peste o industrie care nu exista.

„În ţara orbilor, chiorul este rege”, a spus Pacepa în editorial. „Nu ştiam nimic despre fabricarea automobilelor, dar niciunul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu nu ştia. Totuşi, tatăl meu a fost aproape toată viaţa şeful departamentului de servicii General Motors afiliat la Bucureşti”, a contextualizat generalul relația lui cu mașinile.

Conform lui Pacepa, planul lui Nicolae Ceauşescu era să cumpere o licenţă de la o fabrică din Vest şi să fure tot ce era nevoie ca să construiască o maşină. În mod similar s-a întâmplat și cu calculatoarele Felix mai sus citate. Au venit din Franța și Ceauşescu și-a pus inginerii să creeze unele proprii.

Cert e că Dacia a pornit la drum datorită acordului cu Renault. Totodată, compania franceză a dus această marcă peste graniță (și nu doar în state comuniste sau foste comuniste). În prezent, modelele pornite întâi la Mioveni au ajuns, sub altă denumire, chiar și în America de Sud.