De ce berea se încălzește mai repede într-un mediu umed
Condensul produce mai multă căldură unei doze de bere sau suc decât aerul înconjurător, iar cercetătorii îți explică acum mecanismele din spatele acestui fenomen.
La prima vedere, procesul pare unul bizar, iar Dale Durran, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Washington a încercat să arate cum și de ce se întâmplă acest lucru. El este coautor al studiului publicat în 2013 în jurnalul „Physics Today”.
Rezultatele indică încălzirea exactă care are loc în funcție de o serie de temperaturi de vară și niveluri de umiditate. De exemplu, în cea mai caldă și umedă zi din Dhahran, Arabia Saudită, doar condensul putea încălzi o doză de la o temperatură de îngheț, la 9,4 grade Celsius, în doar cinci minute.
De asemenea, căldura emanată de o peliculă de apă cu o grosime de 0,000635 cm încălzește doza cu 4,995 grade Celsius, potrivit unui alt calcul. Durran a declarat că a fost surprins că o cantitate atât de mică de apă ar putea provoca atât de multă căldură.
Datorită acestor rezultate, cercetătorul a decis că cifrele necesită o validare experimentală. Astfel, el a colaborat cu Dargan Frierson, profesor asociat de științe atmosferice și au realizat un test în acest sens.
Cei doi cercetători au folosit un încălzitor și un duș fierbinte pentru a varia temperatura și umiditatea. Concluziile au confirmat rezultatul inițial, ceea ce i-a determinat pe cercetători să se implice într-un studiu de dimensiuni mai mari.
Împreună cu câțiva absolvenți, oamenii de știință au utilizat o mașinărie experimentală. Mai întâi, absolvenții au răcit doza într-o găleată cu gheață. Apoi, au uscat și amplasat doza în camera experimentală, până aceasta a îndeplinit condițiile corespunzătoare. După cinci minute, au scos recipientul și l-au cântărit pentru a măsura cantitatea de condens, dar și temperatura apei.
„Ne așteptăm la o atmosferă mult mai umedă, odată cu încălzirea globală, deoarece aerul mai cald poate menține mai mulți vapori de apă”, a declarat Frierson. Căldura este transferată atunci când apa se evaporă, iar această schimbare afectează circulația vântului, modelele meteorologice și formarea furtunilor.