Coreea de Nord, în fotografii memorabile. Cum arată capitala comuniștilor
În cartea „Inside North Korea”, criticul arhitectural Oliver Wainwright reușește să pună Coreea de Nord într-o altă lumină și să arate că arhitectura capitalei Phenian este bazată pe ideea că funcția este mai importantă decât forma.
Combinația dintre politică și rutină arată o istorie vizuală nuanțată a orașului Phenian. Deși Wainwright a subliniat că arhitectura capitalei nu este reprezentativă pentru întreaga țară, el crede totuși că ea poate fi folosită ca o modalitate de a înțelege trecutul și prezentul țării.
Phenian a fost construit de la zero în urma războiului coreean. El reprezintă însăși esența istoriei moderne a țării. „Ar putea fi singurul oraș din lume unde ideologia politică originală care a dat naștere planului urbanistic este încă este intactă”, a explicat Wainwright.
„Te duci în orașe post-sovietice și încă poți citi despre ideologia care le-a format. Dar, în mod evident, ele s-au schimbat odată cu regimul, în timp ce în Phenian – din moment ce Coreea de Nord a avut această dinastie Kim încă din anii 1950 – ideologiile politice și sociale din spatele planului urbanistic încă se află acolo.
Criticul a spus că o plimbare prin Phenian este precum o plimbare într-un muzeu în care exponatele sunt în viață. Clădirile sunt construite în stil sovietic. „Este o arhitectură oarecum stalinistă, dar împletită cu simbolism puternic coreean”, a spus Waonwright.
„Așa că avem clădiri neo-clasice cu intrări grandioase, cu coloane și frontoane. Dar în loc să meargă pe coloanele standard, circulare, au ales coloanele octogonale, ca o referință către templele coreene antice”.
Structurile mai neobișnuite au apărut din dorința lui Kim Jong II. Stilul lui, conform criticului arhitectural, are la bază un fel de fetiș science-fiction. În prezent însă, stilul care predomină este cel dorit de Kim Jong Un. Acesta din urmă preferă culorile pastelate.
[readmore]
Altfel, predomină nuanțele moi de roz, portocaliu și albastru. Aceste culori nu sunt o coincidență, pentru că merg mână în mână cu sloganul lui Kim Jong Un: „Să transformăm întreaga țară într-un tărâm de basme socialist”.
„Lucrurile sunt rotunjite și moi, în culori de bomboane și pastelate, și ai senzația că oferă un fel de anestezic vizual”, a spus Wainwright. „E un fel de alifie zaharisită care să distragă oamenii… de la faptul că trăiesc într-un regim autoritar”.