Realitatea virtuală nu e doar pentru jocuri: cum este văzută de experții români din mai multe domenii

Realitatea virtuală și augmentată își prezintă utilitatea dincolo de sfera jocurilor video, deschizând o lume cu totul nouă pentru medicină, arhitectură, artă, turism și educație. 

Realitatea virtuală și realitatea augmentată nu sunt simple medii construite cu gândul de a facilita imersiunea în jocuri, ci ele devin instrumente prin care oamenii pot învăța, printr-o interacțiune diferită cu spațiul, diferite unghiuri ale realității. Aceste lucruri au fost dezbătute la Expert Meetup #2, VR: Beyond Games, eveniment organizat de Realities, o comunitate românească care își propune să promoveze și să susțină o extindere a utilității realității virtuale și augmentate în diverse domenii.

Realitatea virtuală în turism. În primul rând, realitatea virtuală poate deveni un instrument de care companiile mari se pot folosi pentru a realiza campanii publicitare cu scopul de a promova un hotel, un oraș, o țară, dar devine și un obiect care poate fi dezvoltat cu scop educațional. Dan Benzakein, fondator al think-thank-ului Realities, amintește de câteva proiecte de seamă care își propun fix acest lucru, adică să-i aducă pe oameni mai aproape de o experiență turistică autentică: Boulevard este un proiect care își propune să aducă arta și experiența turistică mai aproape de oameni (poți să vizitezi de acasă un muzeu, sau un oraș); Georama este o platformă care revoluționează modul în care poți vizita un loc nou, iar aceasta îți permite să vizitezi virtual un oraș și să interacționezi în timp real cu ghidul.

Realitatea virtuală își găsește un loc cald în sânul artei și design-ului, iar Marius Hodea, cercetător și asistent la CINEtic, ne dezvăluie câteva utilități ale lumii virtuale în acest plan. Realitatea virtuală este o interfață care poate fi atât suport pentru construirea unei alte realități, precum în jocurile video, cât și o cale de a cunoaște mai bine lumea înconjurătoare, cunoscându-i atent toate unghiurile. Pentru că utilizatorul are la dispoziție o panoramă de 360 de grade, odată imersat în lumea virtuală, el poate explora și interacționa cu spațiul cu ușurință. În acest sens, realitatea virtuală îți permite să accesezi o altă perspectivă asupra artei, poate mai personală. De asemenea, Marius Hodea întrevede posibilitatea ca în viitor să avem de a face cu o „virtual geophilia”, adică cu o lume construită doar pe baza realității virtuale, în care ar putea interacționa comunități întregi de oameni.

Marele duce al Luxemburgului a abdicat de la tron după 25 de ani de domnie. Anunțul făcut chiar de Crăciun

Horoscop zilnic 27 decembrie 2024. Zodiile care se bucură de liniște în sânul familiei

Despre realitatea virtuală în arhitectură ne vorbește George Crețu, fondator la CG Artefacts. Realitatea virtuală le permite arhitecților și designerilor să proiecteze clădiri și produse în 3D, lucru care va facilita interacțiunea cu posibilii clienți. Aceștia vor putea privi în detaliu un anumit spațiu, orbitând cu privirea în jurul unei camere, a unui complex hotelier, iar în acest fel își pot face o idee mai clară despre ce le poate oferi acestea. Companiile mari vor ajunge să se folosească tot mai mult de această tehnologie, pentru că ea devine un ghid real pentru potențialii clienți. În plus, chiar dacă firmele investesc, investiția se dovedește a fi rentabilă, aducându-le profit considerabil.

Nu în ultimul rând, realitatea virtuală are aplicații în sănătate, iar Alexandra Voinea, doctorand la Universitatea Politehnică și cercetător la Institutul de Biochimie al Academiei Române, ne explică cum RV va putea ajuta pacienții care au nevoie de terapii. Spre exemplu, tehnologia poate ajuta pacienții care au suferit accidente vasculare și dintre care foarte puțini își recapătă funcțiile motorii. Însă prin intermediul ochelarilor de realitate virtuală, pacientul poate urmări mișcările terapeutului, iar acest lucru ajută neuronii să-și recapete funcțiile pierdute. Pentru că realitatea virtuală poate fi accesată de oriunde cu echipamentul potrivit, Alexandra Voinea întrevede și posibilitatea telemedicinei. Pacientul poate avea parte de consultații medicale la distanță, indiferent de locul unde se află.

De asemenea, în sesiunea de discuții a conferinței organizate de Realities, cei patru vorbitori ne-au adus la cunoștință câteva limitări pe care le cunoaște tehnologia. Astfel, punctul central al discuției aducea în prim plan importanța democratizării, adică de disponibilizare a tehnologiei unei sfere mari de oameni. Degeaba realitatea virtuală își dovedește utilitatea în educație și medicină, dacă o masă mare de oameni nu se poate bucura de efectele ei.

Dar democratizarea tehnologiei implică scăderea costurilor de producere, deci conținut mai slab calitativ. Aici de întrevede necesitatea existenței unui standard pe care aplicațiile de realitate virtuală trebuie să îl respecte cu strictețe.

Concluzia zilei este că putem spera ca realitatea virtuală să contribuie pe viitor la o interacțiune cât mai bună între medic și pacient, între creator și arta sa, dar și între client și producător. De orice natură ar fi relațiile dintre oameni, tehnologia ar putea facilita comunicarea, asta dacă este folosită cu precauție.