Paștele ortodox și cel catolic – o problemă de matematică

Pentru că ne aflăm chiar în pragul celei mai importante Sărbători a creștinilor, am decis să abordez un pic istoric și științific. Cu toții știm că sunt ani în care Paștele Catolic nu pică în aceeași zi cu cel Ortodox, dar prea puțini își dau răspunsul la întrebarea „de ce?!”

[related]

Există un răspuns standard pe care îl oferă de obicei preoții sau cei care mai au ceva cunoștințe religioase: unii (orodocșii) folosesc calendarului Iulian, alții (catolicii și protestanții) pe cel gregorian. Dar explicații de acest gen nu ne folosesc prea tare nouă celor mai laici. Adică nu este suficient că avem două date ale Paștelui, acum mai avem și două calendare?! Înainte să încercăm să descâlcim problema, aș adăuga un fapt: și evreii au o Sărbătoare care se numește Pesach (Paște pe românește), care, atenție, are zi fixă – 14 Nissan (10 aprilie). Și, cum lucruile nu sunt chiar simple, evreii înșiși au un calendar al lor!

Fapt istoric

Potrivit Bibliei, Iisus Hristos este crucificat cu o zi înainte de Paștele evreiesc. De aici și referirea biblică la faptul că evreii au solicitat autorităților romane să îi de-a jos pe răstigniți de pe cruci vineri seara (în Vinerea Patimilor) și pentru ca să fie siguri că aceștia nu fug din morminte și că… mor de-a binelea, li s-au zdrobit oasele picioarelor (tibia și peroneul). Mormintele la evrei erau în niște peșteri acoperite cu pietre, nu ca la noi săpate în pământ. Doar că Iisus era mort și au renunțat la ritualul cu zdrobirea picioarelor și doar, ca să verifice că e mort, i-au înfipt o suliță în zona inimii. La momentul când Iisus este răstignit 14 Nissan era 14 Aprilie! Asta indică faptul că calendarul astronomic, nu coincide cu cel evreiesc, cel din urmă fiind mai mic.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

După ce apare religia creștină, aceștia decid să rupă legătura dintre cele două sărbători – cea creștină și cea evreiescă și stabilesc chiar de la început ca atunci când cele două sărbători se suprapun creștinii să serbeze Paștele cu o săptămână cel evreiesc. Există o explicație logică: mulți dintre primii creștini proveneau dintre evreii convertiți și tocmai pentru a nu ajunge la o confundare a celor două s-a ales această departajare.

Regula de bază

Dincolo de această regulă, cum s-a ajuns la stabilirea datei pascale pentru creștini? Regula este una matematică și astronomică și a fost decisă și prinsă în canoanele și tradiția Bisericii ceva mai târziu la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea. Ea sună așa: Sărbătoarea Învierii Domnului (popular Paște) va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocțiu de primăvară.

Cu alte cuvinte, există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creștinilor), un eveniment astronomic – luna plină – și echinocțiul de primăvară – 21 martie. Așadar, niciodată Paștele nu poate fi înainte de 21 martie. Apoi se așteaptă prima lună plină, iar în prima duminică după acest eveniment se organizează sărbătoarea pascală, excepție făcând dacă va coincide cu Pesach evreiesc.

Potrivit acestor reguli, destul de clare și stricte, nu ar trebui să existe niciun fel de echivoc în a stabili această dată și totuși există, pentru că paradoxal cea mai stabilă coordonată din această problemă este și cea mai flexibilă: data de 21 Martie. De ce? Pentru că, revenim la explicația pe care o primeați de multe ori, în practica bisericească există nu un singur calendar, ci două: cel iulian și cel gregorian.

Calendare: Iulian vs. Gregorian

Calendarul iulian a fost introdus de împăratul roman Iulius Cezar în 46 î.Hr. Deci era în vigoare în vremea lui Iisus Hristos. El seamănă izbitor cu cel de azi – are anul împărțit în 365 de zile, iar acestea grupate în 12 luni. Pentru a nu rămâne în urmă din patru în patru ani apare un an bisect cu o zi în plus. Acest calendar înlocuia un calendar roman mai vechi și mult mai neclar. Totuși calendarul introdus de Iulius Cezar avea o problemă, mai bine zis o imperfecțiune: era mai scurt cu 11 minute decât anul astronomic, lucru mult prea greu de observat pentru oamenii acelor timpuri. Această diferență minoră în acel moment, ducea la acumularea unei zile diferență între calendarul astronomic și cel iulian la fiecare 128 de ani.

Creștinismul și Biserica s-au născut când încă nu existau diferențe între calendarul astronomic și cel folosit la acel moment, cel iulian. Regula de care vorbeam mai sus a fost stabilită când diferența abia dacă era sesizabilă.

Până la ruptura dintre cele două mari Biserici ale creștinismului din anul 1054 se acumulase o diferență deja sesizabilă, iar bisericile foloseau în calculele lor un „soare” și o „lună” care nu mai corespundeau cu astele de pe cer.

Catolicii au decis să facă primii modificările de rigoare. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanță a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ștergerea a 10 zile din calendarul solar. După ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totuși, această măsură s-a aplicat doar pentru bisericile din Occident: cea catolică și cele protestante.

Cel de-al doilea lucru și cel mai important din cadrul noului calendar a fost, pentru o aproximare mai bună – 365,2422 zile, a regulei următoare: un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100, fără a fi divizibil cu 400. Urmând această regulă durata medie a anului calendaristic este de 365, 2425 zile care este o aproximație destul de bună.

După ce am făcut atât de multă istorie, hai să ajungem și la problema Paștelui nostru. Biserica Ortodoxa a rămas pe calendarul vechi și s-au mai acumulat diferențe. În secolul XX deja erau 14 zile. Biserica Ortodoxa fiind divizata în Patriarhii naționale avea nevoie să se întâlnească într-o Conferință comună, fapt ce s-a desfășurat abia în 1923 la Conferința interortodoxă de la Constantinopol. Atunci s-a decis revizuirea calendarului, însă aplicarea lui a fost lăsată la latitudinea tuturor fiecărei Patriarhii în parte. Până azi, doar o parte dintre ele au decis să pună în partică măsura: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză și Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963). În prezent mai sunt câteva biserici care nu au întrebat calendarul iulian:  Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană și calendariștii vechi greci.

[related]

Vă întrebați: și noi, românii, care am îndreptat calendarul, de ce mai discutăm despre acest proces și nu serbăm Paștele cu catolicii?! Un alt punct important în discuțiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Paștelui. Faptul ca unele biserici au decis sa îndrepte calendarul rapid ar fi dus la două date de serbare a Paștelui în cadrul aceleiași confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi până în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar.

Deci data Paștelui este o problemă matematică, de astronomie și de tradiție bisericească. Știți ce este ciudat în schimb, pe cât de mult mediatizăm diferența dintre datele diferite ale serbării Paștelui între catolici și Ortodocși pe atât de puțini se spune că de aproape 100 de ani, ordodocșii serbează Crăciunul la două date diferite…