Le apreciezi după ce le pierzi: ce se întâmplă cu tine când îți sunt compromise datele

Zicala ”nu știi să prețuiești ce ai până când nu pierzi acel lucru” pare să devină mai relevantă ca niciodată în era digitală, arată o nouă cercetare realizată de Kaspersky Lab, care sugerează că, deși oamenii susțin că înțeleg valoarea datelor proprii, în realitate nu le apreciază decât atunci când le pierd.

Oamenii resimt o transpirație rece atunci când cred că au pierdut date pe care anterior le-au considerat ”neimportante”. Aceste descoperiri, parte din studiul Kaspersky Lab, ”My Precious Data”, arată cât de stresantă ajunge să fie pierderea datelor – chiar dacă informațiile nu au fost neapărat considerate ”importante” sau valoroase de către deținătorii lor.

Pe parcursul studiului, oamenii au fost de acord că cele mai importante informații personale (fotografiile și video-urile personale cu ei înșiși) sunt și cele care le-ar cauza cele mai mari neplăceri dacă le-ar pierde. Totuși, oamenii au fost surprinzător de afectați și în cazul pierderii unor informații considerate mai puțin importante. De exemplu, perspectiva pierderii detaliilor de contact este cea mai stresantă dintre toate, ajungând în top 3 cele mai neplăcute tipuri de informații care ar putea fi pierdute, în ciuda faptului că detaliile de contact au fost clasate, în general, mult mai jos, după criteriul  ”importanței” lor.

Astfel, studiul a arătat contradicțiile dintre importanța pe care oamenii o acordă datelor și neplăcerea experimentată atunci când își pierd informațiile care, la început, nu le-au părut atât de valoroase.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Pentru studiu, Kaspersky Lab a lucrat cu psihologi de la Universitatea Wuerzburg care au măsurat reacțiile fizice ale oamenilor la pierderea datelor, într-o serie de trei experimente. Dacă psihologii se așteptau să vadă reacții mai puternice la pierderea informațiilor importante, ei au fost suprinși să afle că participanții au arătat semne de îngrijorare și atunci când au pierdut date neimportante.

Pe parcursul testărilor, psihologii au măsurat, printre altele, modificările glandelor sudoripare ale pielii. Dacă era de așteptat ca pe utilizatori să îi treacă toate transpirațiile atunci când credeau că au pierdut informații importante, surpriza a fost că nivelul de transpirație nu a scăzut foarte mult atunci când au aflat că și-au pierdut și informațiile neimportante.

Același comportament a fost întâlnit de-a lungul altor două experimente. De exemplu, temperatura din vârful nasului a scăzut atunci când a fost simulată pierderea unor date importante. Acest indicator fizic al nivelului de stres a arătat că respondenții “îngheață”, literalmente, de frică. Temperatura măsurată pe vârful nasului a scăzut, însă, și atunci când respondenții credeau că și-au pierdut datele neimportante, iar diferența nu a fost așa de mare precum s-au așteptat psihologii. De asemenea, la măsurarea mimicii, experimentul a detectat expresii triste atunci când au fost simulate pierderi de ambele feluri: atât ale informațiilor importante, cât și a celor neimportante.

Astfel, experimentele au arătat că oamenii resimt transpirații reci și arată îngrijorați la gândul pierderii datelor, dar diferențele în activitatea glandelor sudoripare, ale temperaturii măsurate pe vârful nasului și ale expresiilor de tristețe au fost surprinzător de mici atunci când comparăm pierderea datelor importante și a celor neimportante. Acest lucru demonstrează că și datele neimportante provoacă neplăceri fizice atunci când sunt pierdute, respondenții dându-și seama cât de însemnate sunt pentru ei doar atunci când au crezut că le-au pierdut.

”Experimentul nostru arată că oamenii – cel puțin până acum – rareori consideră că datele lor sunt valoroase”, comentează Dr. Astrid Carolus, Media Psychologist la University of Wuerzburg. “Una dintre provocările viitoare pentru noi va fi să ajutăm oamenii să înțeleagă ceea ce companiile știu deja: informațiile sunt valoroase. Prin urmare, este important să subliniem ce reprezintă datele și ce înseamnă ele pentru fiecare, la nivel personal. Pentru a aprecia datele, oamenii trebuie să înțeleagă sau chiar să simtă, de exemplu, că fotografiile nu sunt doar fotografii, iar contactele nu sunt simple adrese. Aceste categorii de informații sunt mai degrabă cele mai valoroase amintiri din viața lor și reprezentarea conexiuniilor sociale și a afilierii. Valoarea informațiilor trebuie să fie comunicată. Doar atunci oamenii pot realiza cu adevărat cât de importante sunt datele lor. ”

”Cercetarea arată că problema pierderii informațiilor le cauzează oamenilor reacții emoționale și fizice”, comentează Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab.  “Însă, în realitate, oamenii par să nu știe cu adevărat ce informații sunt mai importante pentru ei până când nu le pierd, având reacții fizice similare chiar și atunci când cred că au pierdut informații neimportante. Probabil acest lucru poate să explice într-un fel de ce oamenii nu oferă informațiilor pe care le stochează pe smartphone-uri, tablete și computere protecția meritată, în ciuda atașamentului emoțional pe care îl declară. Ei nu au ajuns încă să înțeleagă într-adevăr valoarea datelor și să ia măsuri adecvate pentru protecția lor.”