Mănușa care transformă limbajul semnelor în text în timp real

O mănușă dezvoltată la Universitatea din San Diego, California, poate transforma cele 26 de litere din limbajul semnelor într-un text care să apară în timp real pe ecranele smartphone-urilor sau ale calculatoarelor. Pentru că este mai ieftină și mai portabilă decât alte soluții de acest gen prezente pe piață, mănușa poate schimba modul în care se exprimă persoanele cu deficiențe severe de auz și vorbire.

Oamenii care cunosc acest limbaj al semnelor, din motive de sănătate, pot dialoga acum cu ușurință cu ceilalți, care nu sunt obișnuiți cu acest mod de a comunica. Tehnologia le va face viața mult mai ușoară persoanelor bolnave, care se vor putea face înțelese cu ușurință. În prezent, opțiunile de comunicare ale persoanelor surdo-mute sunt destul de limitate.

Mănușa în cauză este una standard la bază, care vine echipată cu nouă senzori de presiune localizați pe falangele degetelor. Când utilizatorul își mișcă sau își îndoaie degetele, mănușa recepționează semnalele de la senzorii respectivi și le transformă în text. Fiecare mișcare a mâinii reprezintă un anume cuvânt, iar mănușa recunoaște acest lucru. În plus, ea mai dispune și de senzori de mișcare localizați pe spatele său, care pot detecta dacă mâna este în mișcare sau stă pe loc.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Toate semnalele detectate de dispozitiv sunt trimise prin intermediul Bluetooth către o aplicație de pe smartphone care va afișa textul tradus pe loc. Spre deosebire de alte dispozitive de acest gen, mănușa patentată în California este mult mai ușoară și mai flexibilă. În acest moment, mănușa poate traduce cele 26 de litere din limbajul semnelor. Chiar dacă este deja foarte folositoare, pentru a veni cu adevărat cu un plus va trebui să învețe să traducă cuvinte sau chiar și fraze. În plus, limbajul folosit în prezent este recunoscut în Statele Unite ale Americii, care este diferit de cel folosit în Marea Britanie, de exemplu, notează NewScientist.com.