De ce unii oameni resping știința, indiferent de dovezi

Știrile false au luat cu asalt feed-urile noastre în ultima vreme, iar știința a fost pusă la încercare când Pământul a devenit plat.

Cercetătorii au început să studieze fenomenul știrilor ce nu sunt bazate pe dovezi, descoperind un trend pe care l-au numit ”mișcarea anti-iluminare”. Mai departe, o echipă de psihologi a înțeles unii din factorii ce îi determină pe oameni să respingă știința, iar ignoranța și inteligența nu sunt astfel de elemente.

De fapt, oamenii ce resping încălzirea globală, evoluția sau siguranța vaccinurilor sunt la fel de interesați de știință și de educați precum restul lumii. Problema apare când vine vorba de dovezi, unde oamenii preferă să aleagă mai degrabă studiile și faptele care coincid deja cu ceea ce cred ei.

Dacă cineva nu crede că oamenii sunt de vină pentru încălzirea globală, va respinge zeci și sute de cercetări efectuate în acest sens, dar va prefera un studiu ce aduce critici teoriei. Acest fenomen este cunoscut ca bias cognitiv.

Cât costă o porție de fasole cu ciolan la Târgul de Crăciun din Craiova 2024. Prețurile sunt destul de piperate

Daniela Iliescu este însărcinată cu al doilea copil. Cum a făcut anunțul soția lui Culiță Sterp: ”Sufletul mi-e inundat de bucurie și împlinire!”

Troy Campbell, de la University of Oregon, unul dintre cercetători, afirmă că ”am observat că oamenii se feresc de dovezi pentru a-și proteja propriile credințe, fie ele politice, religioase sau de altă natură.” Acesta mai adaugă faptul că oamenii se încred în dovezi mai mult atunci când acestea susțin deja opiniile pe care le-ar avea, conform sciencealert.com.

Concluzia a fost bazată pe o serie de interviuri, dar și pe o meta-analiză a cercetărilor efectuate în trecut. Simpla accentuare a dovezilor dintr-un domeniu nu este suficientă pentru a convinge pe cineva, deoarece respectivul are, cel mai probabil, propriile argumente.

Oamenii și-au ales întotdeauna argumentele pe care să le creadă în ceea ce privește știința, dar asta n-a fost neapărat o problemă, deoarece concluziile științifice erau acceptate de lideri culturali și politici. În prezent, dovezile științifice tind să devină arme folosite într-o bătălie pentru supremația culturală, arată Dan Kahan, de la Yale University.

Soluția propusă de aceștia nu este de confruntare directă a celor ce resping dovezile științifice. Mai degrabă, ar trebui ca mesajul transmis să fie aliniat cu motivațiile acestora. În cazul celor ce sunt sceptici cu privire la încălzirea globală, este mai eficient să descoperi cu ce sunt aceștia de acord, iar apoi să transmiți mesaje care se aliniază cu aceste frânturi de opinie.