De ce oftăm și care este rostul acestei activități

De ce oftăm și care este rostul acestei activități
14:49 14.03.2017

Oboseala, tristețea și bucuria, deși trăiri care sunt resimțite în mod diferit, fiecare dintre aceste stări emoționale par să fie cu ușurință redate prin oftat.

Cu toate că au existat multiple teorii care au încercat să înainteze o explicație pentru care oftatul este o activitate la care mai toți apelăm în anumite momente, nimeni nu este totuși sigur de ce facem acest lucru. Cercetătorii au reușit să rezolve o piesă importantă a acestui puzzle. Ei au descoperit căile neurologice responsabile de frecvența oftatului, dar care sunt independente de cele ale respirației obișnuite, regulate, conform Popular Science.

Oftatul este definit ca o respirație prelungă care are cam de două ori volumul unei respirații obișnuite și care are o legătură cu emoțiile pe care le simțim într-un anumit moment. De asemenea, oftatul servește la întinderea plămânilor. Respirația adâncă ajută la umplerea alveolelor pulmonare cu aer, lucru care permite circulația oxigenului și a dioxidului de carbon în sânge.

Din acest motiv, oftatul devine un fenomen esențial pentru buna funcționare a plămânilor. „Atunci când alveolele se dezumflă, ele compromit abilitatea plămânului de a circula oxigenul și dioxidul de carbon în organism”, susține Jack Feldman, un neurobiolog de la UCLA. Oftatul devine o modalitate prin care ele pot fi redeschise. Aparent, dacă nu oftezi, activitatea plămânilor va scădea pe parcursul timpului.

Deși se înțelege care este rostul acestui fenomen, cercetătorii nu au fost capabili să identifice cum se activează acest reflex. După o cercetare mai amănunțită, oamenii de știință au descoperit că genele din celule generează două chimicale (”Nmb”, ”Grp”) care le permite să comunice cu acea zonă din creier care controlează rata și ritmul respirației.

Injectând cei doi compuși în creierul șoarecilor, specialiștii au descoperit că animalele au început să ofteze de 10 ori mai mult ca în mod normal, iar reducerea acestor componenți a dus la o descreștere majoră a activității. Clinicienii consideră că aceleași două chimicale se regăsesc și în corpul uman.

Cunoașterea exactă a factorilor care influențează oftatul le-ar putea permite specialiștilor să manipuleze nivelul acestora în organism, ajutând pacienții care suferă de anxietate sau de alte probleme psihologice.

Deși cercetătorii sunt destul de siguri că au identificat cauza oftatului, ei nu sunt însă convinși de legătura dintre acesta și emoțiile pe care le trăim atunci când oftăm. De asemenea, se aduce în discuție posibilitatea ca activitatea să fie doar un semnal pe care îl folosim pentru a ne comunica trăirile cu ceilalți membri ai societății.

loading...