Uranus ar avea încă doi sateliți, nedescoperiți până acum

Uranus are încă secrete ce așteaptă să fie dezvăluite de oamenii de știință, iar unul dintre acestea pare să vină din direcția lunilor ce orbitează gigantul de gheață.

Voyager 20 a trecut pe lângă Uranus acum 30 de ani, dar cercetătorii încă descoperă noi informații din cantitatea imensă de date adunată atunci. Un nou studiu de la Universitatea din Idaho sugerează că ar mai exista doi sateliți mici, nedescoperiți până acum, care ar orbita în apropierea a două inele ale planetei.

Rob Chancia, doctorand la Universitatea din Idaho, a descoperit că există o variație în cantitatea de material de la marginea inelului alpha al lui Uranus, iar această variație apare periodic. Același lucru, chiar mai evident, se întâmplă în zona inelului beta.

Cercetătorii înțeleg că în fiecare dintre cele două inele se află ceva ce perturbă simetria și au ajuns la concluzia că tiparul întâlnit în acest caz este asemănător cu cel al sateliților ce se află în inelele lui Saturn, arată engadget.com.

Crin Antonescu își suspendă candidatura la prezidențiale: „Nu dau înapoi, dar vreau seriozitate și onoare”

Familia regală este în doliu. Fiul vitreg al fostei bone a prinților William și Harry, printre victimele atacului din New Orleans

Astfel, grupul de cercetare estimează că noii sateliți din inelele lui Uranus ar avea între 4 și 14 kilometri în diametru, mărimi similare cu cele ale unor sateliți ai lui Saturn, dar mult mai mici decât oricare altă lună care orbitează gigantul albastru.

Problema cu lunile lui Uranus este că suprafața lor este foarte întunecată și din această cauză, sunt extrem de dificil de observat. Chiar și unul dintre cercetători, Matt Hedman, susține că ”nu am observat încă lunile, tocmai pentru că ar fi foarte mici, având în vedere perturbările pe care le produc, și ar fi foarte ușor de ratat în cadrul unei observați”.

Noua descoperire ar putea ajuta la o mai bună înțelegere cu privire la caracteristicile inelelor lui Uranus, care sunt foarte înguste. Sateliții ar putea contribui la susținerea structurii inelelor, care altfel s-ar disipa în spațiu.