Tu ce faci cu mărunțișul din buzunar? O pledoarie pentru digitalizarea ”tinichelei”

Zilele trecute am citit despre un startup numit CoinOut din Statele Unite care rezolvă una dintre marile probleme cu care ne confruntăm de când suntem mici: restul și mărunțișul. Știi problemele de multă vreme, nu?

[related]

Te duci la magazin și primești 20 de bani sau, la magazinele de cartier, o gumiță. Sau te duci în Europa și rămâi cu niște eurocenți pe care băncile nu ți-i schimbă deloc sau o fac la jumătate de preț. Ei bine, CoinOut vine cu un sistem informatic unde îți dai numărul de telefon în sistemul oferit către supermarketuri și magazine, iar când ai rest, poți să-l colectezi într-un cont special, poate fi donat unor campanii umanitare sau poate fi transformat în vouchere la respectivul magazin. Nu știu cum vi se pare vouă, dar nu mai entuziasmează de multă vreme startup-urile, pentru că scriu atât de mult despre ele, încât le privesc cu foarte mult cinism. CoinOut mi se pare chiar o idee interesantă și atât de genială prin simplitatea ei.

Horoscop zilnic 26 decembrie 2024. Zodia care primește o invitație inedită pe care nu o va putea refuza

Ce mesaj le-a transmis Elena Lasconi românilor, de Crăciun: ”Împreună este mai ușor să trecem peste orice greutate!”

Evident, ideea CoinOut nu funcționează în România pentru că sistemul informatic e conectat doar la câteva magazine din Statele Unite. De asemenea, nu avem garanția că va funcționa. Poate oamenii nu vor dori să își lase restul din buzunar, iar sumele colectate vor fi prea mici. Cu toate acestea, știu că în fiecare zi adun aproximativ 50 de bani din rest la diverse magazine. În fiecare lună strâng câte puțin pe care aș putea să-l investesc în altceva.

Ce faci cu măruntul în România?

Situația actuală în România e incertă. Dacă ai o sacoșă de bănuți, nu poți să o schimbi decât la un magazin. Practic, te duci cu nu mic munte de monede și plătești ceva la un supermarket. Dar împotriva ta sunt mai multe lucruri. În primul rând, efortul de a căra acei bani până la magazin. În al doilea rând, rușinea pe care o simți în fața vânzătoarelor și a celorlalți clienți din magazin dacă te văd cu măruntul.

Dacă vrei să te duci la Banca Națională, nu ai nicio șansă. Deși emite monede, Banca nu le ia înapoi. La băncile private, teoretic, ai voie să schimbi mărunt la un curs corect. Încercările de până acum nu au avut succes. Doar de câteva ori, niște români cu mult timp liber și voință, au reușit să facă o plângere la Consiliul Concurenței pentru ca băncile să le schimbe bani.

Ce alte soluții există pentru mărunt?

Dacă tot vorbim de alternative la ținutul bănuților la pahar, mai există o companie care te ajută să faci ceva mai util. Cu ajutorul acestei aplicații, ți se rotunjesc toate tranzacțiile pe care le faci, iar ceea ce rămâne se pune într-un fond de investiții. Evident, banii pe care-i investești sunt foarte puțini și în timp poți obține un profit rezonabil, dar până atunci vei pune la ciorapul virtual. Moneybox se numește această companie și mie îmi aduce aminte de scenariul din The Wolf of Wall Street, unde oamenii erau convinși să investească în niște acțiuni numite penny stocks care costau foarte puțin. La final, nici profitul nu prea exista.

Ar trebui să vorbim mai serios despre mărunțiș, pentru că dacă fiecare dintre noi are măcar 10 lei în monede mici, iar în jurul nostru sunt vreo 10 milioane de români care ar avea așa ceva, am ajunge la 100 de milioane de lei noi, ceea ce duce la o sumă importantă în economie. Ce putem face la nivel local ca să nu mai ne umplem buzunarele de tablă?

Pentru cine citește, dau niște idei, că tot sunt ideile gratuite. Putem să facem un sistem informatic asemănător cu cel de la CoinOut, numai că în loc să îți păstrezi banii ție, poți să îi donezi către o cauză anume sau către copilul tău, într-un fel de fond al mărunțișului pe care să și-l administreze încă de la o vârstă fragedă. Astfel, învață responsabilitatea fără să riști să rămâi fără bani.

De asemenea, cu măruntul nostru am putea ajuta cauze, am putea dona către bătrâni sau către case de copii. Poate că e un pic socialist, dar ”digitaliazarea” tinichelei mi se pare un element esențial pentru evoluția digitală a unei țări.