Petiție antipetiții: cum a reacționat internetul la scandalurile legate de Bac și Evaluarea Națională

Chiar dacă ai trecut de etapa vieții în care subiectele la Bacalaureat și la Evaluarea Națională te vizau direct, probabil ești în temă cu mini-revoltele stârnite de subiectele de anul acesta, manifestate prin petiții online. Dintre toate, noi suntem de acord cu una singură.

Să nu ne ascundem după deget: nu suntem în măsură să emitem judecăți de valoare, dar obiectiv privind, subiectele au fost mai mult decât accesibile. Probabil că rata revoltător de mică a promovării examenului de Bacalaureat din ultimii ani a fost promotorul simplificării pe care e imposibil să nu o sesizezi. Și, totuși, iată-ne iar în fața unei indignări generale, care sfidează logica și bunul simț. Dar să luăm lucrurile pe rând:

La Evaluarea Națională, petiția online semnată de 40.700 de persoane e legată de un exercițiu de la subiectul I, care arată și sună cam așa:

Cine este Dan Șucu, noul patron al clubului italian de fotbal Genoa. Șeful echipei Rapid București este unul dintre cei mai bogați români

Ultimatumul pe care Elena Lasconi i l-a dat coaliției pro-europene. Condițiile pentru ca USR să intre la guvernare

În problema respectivă este dată o diagramă care prezintă repartiţia notelor obţinute la un test la matematică de elevii unei clase a VIII-a dintr-o şcoală. Cerinţa este următoarea: „Conform diagramei, numărul elevilor care au obţinut nota 5 la acest test este egal cu…”. Din punctul nostru de vedere, e cât se poate de clar că axa ox reprezintă notele, iar axa oy reprezintă elevii. Nu există niciun fel de formulare ambiguă în cazul acestui item, ci pur și simplu e o chestiune de folosire a gândirii logice și de capacitate de citire corectă a unui grafic, lucruri pe care orice boboc de liceu ar trebui să le stăpânească. Din fericire, petiția a rămas doar o nemulțumire vehiculată online, nefiind aprobată.

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) face următoarele precizări:

• Itemul evaluează competenţa Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul elementelor de organizare a datelor, competenţă formată/dezvoltată în cadrul unităţii de învăţare „Elemente de organizare a datelor”, clasa a VII-a, prezentă în programa pentru Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi aprobată prin Ordinul de ministru nr. 4431/29.08.2014, Anexa nr. 3.

• Itemul este complet formulat, enunţul este clar, fără ambiguităţi şi permite un singur răspuns corect. Acesta conţine toate elementele necesare unui răspuns corect şi se referă la o diagramă care a mai fost prezentată în subiectele formulate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (vezi www.subiecte2016.edu.ro/2016). Tipul de diagramă în discuţie este inclus în modelul de subiect pentru Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, anul şcolar 2014-2015.

• Itemul conţine legenda referitoare la reprezentarea numărului elevilor, legendă care este echivalentă cu identificarea prin axele de coordonate. În esenţă, acesta se referă la prezentarea unei dependenţe funcţionale (între notă şi numărul elevilor din clasă care au obţinut această notă), iar în cazul unei dependenţe funcţionale variabila se reprezintă pe axa orizontală (a absciselor).

• Răspunsul corect, din punct de vedere matematic, la acest item este cel prevăzut în baremul de evaluare şi de notare.

Acum, referitor la Examenul de Bacalaureat, „ambiguitatea” a fost reprezentată se subiectul III, care cerea expunerea viziunii despre lume în romanul interbelic (profilul real) și romanul psihologic (profilul uman).

Candidații puteau alege una din operele scrise de autorii canonici Liviu Rebreanu („Pădurea spînzuraților”), Camil Petrescu („Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust”), Mihail Sadoveanu („Baltagul”), George Călinescu („Enigma Otiliei”). SUBIECTE BACALAUREAT ROMÂNĂ. Profil real. Elevii au avut de prezentat tema și viziunea despre lume într-un roman interbelic. Candidații puteau alege una din operele scrise de autorii canonici Liviu Rebreanu („Ion”, „Pădurea spânzuraților”), George Călinescu („Enigma Otiliei”), Camil Petrescu („Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”).

Și totuși, pare că încă există tineri care nu înțeleg de ce romanul „Moromeții”, publicat în două volume în 1955, respectiv 1967, nu este roman interbelic și nici psihologic. Da, „Moromeții” are elemente de analiză psihologică, dar asta nu schimbă faptul că încadrarea lui rămâne în tipologia romanului realist. Prin urmare, a mai răsărit o petiție online, al cărei scop este exprimat incoerent: „Aceasta petitie a fost creata pentru a se lua in considerare si romanul ‘Morometii’ la subiectul 3 la bac , deoarece actiunea romanului este interbelica chiar daca romanul a aparut in perioadaa postbelica , multi dintre noi ne-am gandit ca este corect sa scriem Morometii doar din aceasta cauza… si nu e chestia ca nu am invatat cei care am scris romanul Morometii , ci probabil din cauza emotiilor si altor chestii care ne-au pus piedica.. Daca insultati in aceasta petitie , nu arata decat , ”buna crestere” pe care voi o aveti . ! Sustinem Morometii pentru subiectul 3 la bac !!!!!”

Au mai fost și reacții edificatoare, precum cea de mai jos. Desigur, am sfidat puțin libertatea de exprimare cu mici cenzurări:

Iar asta ne duce la singura petiție online cu care suntem de acord, deși am fi folosit o exprimare ceva mai cizelată. Din nou, fără să fim răutăcioși, chiar e strigător la cer ca după 12 ani de școală, chiar și într-un sistem de învățământ defectuos, să nu poți răspunde unor cerințe atât de accesibile. În plus, românii par adesea să confunde libertatea de exprimare și democrația cu acordarea de privilegii. Morala poveștii, în cuvinte puține: