Pericolul tehnologiei de editare a ADN-ului uman: biohackerii ar putea cauza multe daune

Medicina evoluează concomitent cu tehnologia, iar acest lucru e grozav din multe puncte de vedere. Așa cum e firesc, totuși, există și o serie de riscuri majore, tratată de experți într-un raport publicat recent.

Acum puțin timp, oamenii de știință au folosit tehnica de editare a genelor cu numele de cod CRISPR/Cas9 pentru a trata o boală genetică numită distrofie musculară Duchenne și i-au demonstrat potențialul în tratarea HIV. Un raport publicat de Consiliul pentru Bioetică Nuffield, citat de Daily Mail, arată că există o mare problemă, dincolo de toate avantajele: metoda poate fi folosită fără a fi necesare cunoștințe avansate de medicină. Mai mult decât atât, există kituri de 100 de lire care pot fi folosite pentru acest scop.

Majoritatea cercetătorilor amatori le folosesc pentru a crea, de exemplu, noi arome de bere, dar biohackerii ar putea profita de ele pentru scopuri mai puțin inocente. Raportul a fost publicat la câteva săptămâni distanță de anunțul unui expert în biologie moleculară de la Oxford, care a avertizat că tehnologia aceasta poate fi folosită pentru a crea arme biologice. Cei de la FBI sunt, de asemenea, îngrijorați, așa că au creat o ramură în cadrul Weapons of Mass Destruction Directorate, pentru a se ocupa strict de biohackeri.

Un grup din Londra folosește tehnologia penntru a crea noi arome de bere, iar alții vor să o utilizeze pentru a crea un nou tip de brânză vegană, prin modificarea caseinei din lapte cu ajutorul drojdiei. Karen Yeung, directoare a Centrului pentru Tehnologie, Etică și Legi în cadrul King’s College din Londra, a spus că tehnologia poate deveni disponibilă prea ușor pentru utilizatori de tot felul, iar Hugh Whittall, director al Consiliului pentru Bioetică a spus că, într-adevăr, nu au dovezi pentru faptul că oamenii o folosesc în garaje, fără expertiză, dar că e o posibilitate care trebuie luată în calcul.

Calitatea aerului din Capitală s-a înrăutățit considerabil. Principala sursă de poluare

Cum arăta în tinerețe Angelina Jolie. Imagini de colecție cu celebra actriță

CRISPR-Cas9 a fost prezentată în 2012, iar ceea ce o face diferită e faptul că permite, cu ajutorul unei proteine, ca ADN-ul să fie editat în locuri precise. Tehnica ar putea fi foarte utilă pentru eliminarea bolilor ereditare, dar și acest aspect e controversat în comunitatea oamenilor de știință, în ceea ce privește dimensiunea etică. Unii dintre ei se tem că tehnologia poate scăpa de sub control, astfel încât să ajungem să avem bebeluși „de designer”, modificați după bunul plac al părinților.

De asemenea, editarea genomului animalelor de fermă a fost propus tot pentru binele omenirii, în teorie, astfel încât să nu existe riscuri în ceea ce privește calitatea alimentelor de proveniență animală. Din nou, ne aflăm într-o zonă gri din punct de vedere legal, pentru că e greu de stabilit dacă produsele provenite ar putea fi catalogate ca fiind modificate genetic. Andy Greenfield de la Universitatea Oxford, a spus, totuși, că sunt șanse slabe ca fermierii să profite de CRISPR-Cas9 în secret, dar că riscul cel mai mare rămâne utilizarea frivolă a tehnicii. „Nu vrem să încurajăm utilizările cosmetice frivole ale unei tehnologii atât de puternice, când avem nevoi reale acum”, a spus acesta, referindu-se, probabil, la bolile a căror dezvoltare ar putea fi evitată astfel.