Partea întunecată a modei: cum distruge industria fast-fashion mediul

Lucrurile sunt destul de simple: dacă nu schimbăm modul în care hainele sunt produse și vândute, mediul înconjurător va avea extrem de mult de suferit.

O cercetare realizată de McKinsey&Co. confirmă această temere, care nu este exprimată în premieră. Compania a analizat modul în care tratăm moda în prezent și efectul pe care consumerismul în creștere l-ar avea asupra mediului. Hainele din ce în ce mai ieftine atrag din ce în ce mai mulți cumpărători, iar schimbarea din ce în ce mai frecventă a colecțiilor îi determină să cumpere aproape obsesiv obiecte vestimentare de calitate slabă, care pot fi purtate doar de câteva ori înainte de a ajunge la gunoi.

Pe aceeași temă, recomandăm documentarul „The True Cost”, pe care îl găsiți pe Netflix. Fast-fashionul este una dintre cele mai poluante industrii: folosește cantități enorme de resurse naturale, în timp ce generează emisii de carbon, care amplifică schimbările climatice. Dincolo de asta, condițiile în care lucrează cei care ne fac hainele sunt inumane, de cele mai multe ori.

Noul studiu arată că, între 2000 și 2014, producția de haine la nivel global a fost dublată, iar numărul de colecții produse de companiile europene a crescut de la două la cinci, între 2000 și 2011. Lucrurile nu se vor opri aici, pentru că acest consum nu e într-o continuă creștere doar în țările bogate, ci și în cele în curs de dezvoltare. Raportul specifică următoarele: „În cinci țări mari în curs de dezvoltare – Brazilia, China, India, Mexic și Rusia, vânzările de haine au crescut de opt ori mai repede decât în Canada, Germany, Marea Britanie și Statele Unite”. Consumatorii din aceste țări cumpără o parte mică din procentul pe care țările precum America îl achiziționează, dar cererea e în creștere.

Scăderea constantă a prețurilor încurajează consumul. Consumatorul de rând a cumpărat cu 60% mai multe obiecte vestimentare în fiecare an, între 2000 și 2014. Mai mult decât atât, hainele erau păstrate de două ori mai mult în urmă cu 15 ani.

Marea surpriză pe care Dragnea o pregătește de Paște: 'Revin!'. Ce șanse sunt să facă pace cu rivalul Ștefănescu

Nume care se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe. Cui trebuie să îi urezi la mulți ani

Cei de la McKinsey&Co sugerează că această problemă ar putea fi ameliorată, dacă producătorii ar dezvolta standarde și practici prin care articolele vestimentare să poată fi reciclate. Deocamdată, e foarte dificilă separarea fibrelor din materialele concepute prin amestecuri între mai multe tipuri, iar metodele mecanice de reciclare a bumbacului îi degradează calitatea. McKinsey recomandă investiții mai mari în metodele chimice, pentru că varianta cu reducerea colecțiilor nu e tocmai cea mai la îndemână.

Consumatorii sunt prea fascinați de posibilitatea de a avea replici (chiar dacă nereușite și slabe din punct de vedere calitativ) ale articolelor pe care le văd pe marile podiumuri, ca să renunțe benevol la shoppingul obsesiv. Asta chiar în condițiile în care cunosc impactul asupra lumii în care trăiesc. Studiul realizat de McKinsey poate fi citit integral aici.