Oamenii de știință spun că liberul arbitru ar putea fi doar o iluzie

Psihologii și oamenii de știință încearcă, în general, să găsească răspunsuri pentru cele mai controversate întrebări legate despre psihicul uman. Una dintre ele e legată de liberul arbitru: e real sau doar un concept menit să dea omului iluzia libertății?

Un studiu asupra acestui subiect a fost publicat în revista Psychological Science. Pentru conceperea lui, o echipă de cercetători de la Yale University din SUA a încercat să demonstreze dacă liberul arbitru există cu adevărat. Pentru acest scop, oamenii de știință au realizat un experiment, în cadrul căruia le-au cerut participanţilor să anticipeze când o anumită culoare le-ar putea apărea în faţă. Cercetătorii au descoperit astfel că previziunile indivizilor au fost mai precise atunci când au observat imaginile doar pentru o fracţiune de secundă, comparativ cu atunci când au avut mai mult timp pentru a îndeplini cerința. Adam Bear, unul dintre cercetători, a concluzionat că înainte de a face o alegere conștientă, etajul subconștient din mintea noastră deja a decis pentru noi. Așadar, liberul arbitru e mai degrabă o iluzie decât ceva real.

Cercetarea a fost compusă din două teste separate. În cadrul primei analize, au fost folosite cinci cercuri albe, dintre care unul căpăta culoarea roşie, în anumite momente. Cei 25 de participanţi au fost rugaţi să prezică care dintre cercuri s-ar fi putut transforma în mod aleatoriu, să analizeze individual acest proces, după care să aştepte câteva minute. După ce unul dintre cercuri devenea roşu, participanţii trebuiau să înregistreze răspunsul apăsând o tastă, indiferent dacă rezultatul era corect, incorect, sau dacă nu se puteau încadra în timpul alocat. După ce a fost terminat testul, s-a dovedit că numai 20% dintre presupuneri au fost corecte. Prin comparație, atunci când limita de timp a fost redusă la o fracţiune de secundă, precizia participanţilor a depășit 30%.

Cel de-al doilea test, la care au participat, în plus, încă 25 de adulţi tineri, a fost asemănător primului experiment. Participanţii au trebuit să prevadă dacă un cerc proiectat anterior are aceeaşi culoare precum cel proiectat imediat după el. Indivizii au avut o şansă de 50% să obţină rezultatul corect, de fiecare dată. La fel ca în testul anterior, atunci când timpul alocat a fost de numai o fracţiune de secundă, precizia de predicţie a crescut în jurul valorii de 62%.

Exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Cine sunt candidații care merg în turul 2 

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Motivul pentru care precizia participanţilor a crescut este că, într-un timp foarte scurt, indivizii au văzut cum cercul îşi schimbă culoarea, dar în subconștient, pentru că nu aveau de unde să știe în mod conștient acest lucru. În ambele experimente, subiecţii au crezut că făceau alegeri mentale, înainte ca răspunsul lor să apară pe ecranul computerelor. Una dintre interpretările pe care oamenii de ştiinţă o dau rezultatelor obiţinute se referă la faptul că, atunci când trebuie să luăm o decizie imediată, nu avem timp să reflectăm în mod conştient la alegerea noastră. Prin luarea unei decizii anticipate, acţionăm, de fapt, la comanda subconştientului nostru, deşi suntem siguri pe noi că am făcut o alegere conştientă, în același timp.