Noi perspective pentru electronice: metalul care se comportă precum apa
Grafenul poate fi considerat cu ușurință materialul de bază al secolului XXI. Acum puțin timp scriam că ar putea îmbunătăți considerabil camerele foto ale viitorului.
Încă de la descoperirea sa, în urmă cu doar un deceniu, atât oamenii de ştiinţă, cât și experții IT au susţinut că grafenul este materialul viitorului. Ei sperau la acea dată că va înlocui siliconul din care sunt produse unele componente electronice, va fi folosit pentru îmbunătăţirea eficenţei bateriilor şi va permite producerea unor ecrane tactile extrem de performante. Are grosimea de un atom, este mai puternic decât oțelul, mai tare decât diamantul, iar conductivitatea sa este uimitoare.
Până ca grafenul să fie folosit în aceste scopuri, oamenii de ştiinţă au demarat numeroase cercetări, prin care încearcă să-i înţeleagă structura. Un nou studiu iniţiat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Harvard şi Rayton BBN Technology, SUA și publicat în revista Science Daily a dus la un nou nivel înțelegerea fizicii din spatele acestui material unic. Echipa a reușit să obţină grafen foarte pur şi să-i măsoare ulterior conductivitatea termică.
Specialiştii conduşi de profesorul Philip Kim speră ca tehnicile pe care le-au conceput să fie utilizate în producerea de dispozitive foarte eficiente din punct de vedere termoelectric. În cadrul unuia dintre experimentele pe care le-au realizat, experții au introdus un strat de grafen cu o grosime de doar un atom între mai multe straturi, produse dintr-un cristal cu o structură atomică asemănătoare grafenului.
Apoi, fizicienii au turnat pe suprafaţa probei de grafen o „supă termică”, care conţinea atât particule încărcate negativ, cât şi particule încărcate pozitiv. Rezultatele experimentului i-au uimit pe cercetători. Particulele se deplasau pe suprafaţa grafenului sub forma unor curente termice, dar şi electrice. Practic, structura grafenului se comportă precum o autostradă pentru electronii care circulă cu o viteză incredibilă, 1/300 din viteza luminii. Astfel de interacțiuni intense între particule nu au fost observate în cazul altor metale până acum.