„Invențiile” lui Jules Verne, scriitorul SF care a anticipat viitorul științei și tehnologiei

Jules Verne și-a câștigat locul binemeritat în istoria literaturii, fiind unul dintre cei mai importanți și vizionari scriitori SF. Cărțile lui au marcat copilăria unora dintre noi, cu aventurile eroilor săi, dar probabil că, la vârsta respectivă, nu ne-am gândit cât de inuitiv a fost scriitorul francez în raport cu invențiile viitorului.

Din poziția unui om care a trăit în secolul 19, Jules Verne a uimit cititorii cu povești despre gadgeturi, vehicule și alte invenții care au devenit realitate mulți ani mai târziu. A trăit în era navelor cu aburi și telegrafului, dar a fost capabil să își imagineze submarine electrice, module spațiale, reclame atmosferice și pânze solare, la fel cum Isaac Asimov a prezis dezvoltarea roboților inteligenți sau H.G.Wells a prezis ușile automate cu senzori de mișcare și bombele atomice. Mai jos vă povestim mai multe despre „invențiile” lui Jules Verne.

Mai mult decât SF: invențiile pe care Jules Verne le-a prezis

Verne nu numai că a anticipat descoperirile de care ne bucurăm în prezent, dar a şi influenţat cursul istoriei, romanele lui fiind surse de inspirație pentru oamenii de ştiinţă. Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, spunea că a fost serios influenţat de 20.000 de Leghe sub Mări, publicată în 1870. Romanul îl prezintă pe Căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii, la bordul unui submarin gigant, Nautillus, cu săli luxoase și alimentat cu energie electrică.

Jador și Oana Ciocan fac nunta de Crăciun. Sora artistului a oferit toate detaliile despre evenimentul monden al lunii decembrie

Top 10 țări cu cele mai scumpe armate din lume. Diferență colosală între statele ce ocupă primele două poziții

Cartea a fost inspirațională şi pentru William Beebe, biolog marin, Ernest Shackleton, explorator polar, Robert Ballard, oceanograf, sau pentru celebrul Jacques Cousteau. Submarinul electric, pe care îl anticipează romanul, a fost inventat în 1964, la 90 de ani de la publicarea romanului. Se numea Alvin și era considerabil mai mic decât Nautillus imaginat de Verne.

De la Pământ la Lună, apărută în 1865, a servit drept sursă de inspiraţie pentru Konstantin Ţiolkovski, Hermann Oberth şi Robert Goddard, care au pus bazele astronauticii şi au contribuit la dezvoltarea primelor rachete. Frank Borman, Jim Lovell şi William Anders, membrii Apollo 8, primul care a ajuns în orbita Lunii, au spus că Jules Verne este „în mod real, unul dintre pionierii erei spaţiale, notează National Geographic.

Hermann Oberth, românul din Ardeal care a revoluționat istoria aeronauticii și a spațiului, a construit la vârsta de 14-15 ani o rachetă, inspirat de romanul De la Pământ la Lună al lui Verne, primit de la mama sa. Fără contribuțiile lui Hermann Oberth în domeniul zborurilor spațiale, oamenii nu ar fi putut ajunge pe Lună. Băiatul a citit cartea, a învățat-o pe de rost, apoi a vrut să verifice dacă cifrele prezentate de Verne sunt reale sau nu. A descoperit că o doar o parte dintre ele erau corecte, iar asta i-a suscitat și mai mult curiozitatea.

Hermann a construit primul model de rachetă încă din școala generală, în jurul vârstei de 14 ani. A realizat că deși combustibilul rachetei se consumă, prin aceasta reducându-se masa rachetei, continuă totuși să existe un rezervor care conținea combustibilul consumat, acesta nemaifiind util. Hermann a ajuns astfel, în mod independent, să inventeze conceptul de ardere în etape a combustibilului.

De asemenea, să nu omitem invenția modulelor spaţiale lansate din Florida, care au fost folosite pentru prima oară în 1969, la 104 ani de la publicarea romanului. Cât despre pânzele solare, descrise în același roman, acestea au fost introduse de agenţia spaţială japoneză JAXA, în 2010, la 145 de ani de la apariţia cărţii.

Presa viitorului lui Verne e presa prezentului nostru

Încă una dintre „invențiile” lui Jules Verne e prezentată în O zi din viața unui ziarist american în anul 2889, Verne descrie presa viitorului, care s-a transformat în realitate mai devreme decât preconiza el. În opera lansată în 1889, locul clasicelor ziare, abonaţii vizionau un program în care reporterii discută cu oamenii de ştiinţă şi cu politicienii despre cele mai importante evenimente ale zilei. Primul program de ştiri televizate a fost difuzat abia în 1920, la 30 de ani după ce Verne a descris această formă de comunicare în masă.

Acesta a anticipat și „reclamele atmosferice”, adică scrisul pe cer, devenite realitate după 26 de ani, în 1915, la un miting aviatic, în San Francisco. Aceeași scriere anticipează şi apelurile video, introduse peste 75 de ani, la Târgul Mondial de la New York. Tot în nuvela O zi din viața unui ziarist american în anul 2889, Jules Verne a descris fototelefonul, un predecesor al tehnologiei care permite acum organizarea videoconferinţelor. Scriitorul descria tehnologia astfel: „Fototelefonul transmite imagini prin intermediul unor oglinzi sensibile conectate cu fire”.

Alţi oameni de ştiinţă, exploratori şi pionieri care au fost profund influențați de opera lui Jules Verne sunt Alberto Santos-Dumont, inventatorul dirijabilului, Igor Sikorski, inventatorul primului elicopter produs în serie, Richard Byrd, aviator şi explorator polar, Edwin Hubble, astronom şi cosmolog american, speologii Édouard-Alfred Martel şi Norbert Casteret, exploratorul polar Fridtjof Nansen, inventatorul Guglielmo Marconi, ori Yuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiul cosmic.