Despre vaccinurile care produc autism și libertatea de informare pe Internet

Primul calculator l-am avut în clasa a VIII-a. Internetul a venit un pic mai târziu, prin clasa a IX-a, deja după ce luasem Capacitatea și ajunsesem la un liceu bun. Primele lucruri pe care le-am făcut au fost să mă joc biliard, să-mi instalez Yahoo Messenger, să mă uit pe site-uri porno (ceea ce  mi-a virusat și calculatorul în decurs de două săptămâni) și să citesc, pe vremea aceea, de pe Encarta. Nu era un internet foarte vizual acela. Mult text, puțină imagine și mai puțin video. Dar la momentul respectiv am profitat de el cât am putut. L-am considerat, deși sună o banalitate, o fereastră lejeră  spre o lume pe care o căutam. Îmi petrecusem anii citind enciclopedii sau pe la bibliotecă. 

[related]

Am crescut între timp. Internetul a devenit vast și până la finalul acestui text, dacă ajungi să-l citești, probabil se va fi creat aproape la fel de multă informație pe cât au creat grecii antici. Calitatea nu contează, dar un procent mic va fi util tuturor. Cu toate acestea, un procent relativ mare va fi nociv. Va fi informație livrată cu inteligență malefică  spre persoane naive, fricoase sau care au o tendință paranoică. Milioane de oameni vor afla informații false venite dinspre mediul politic, vor citi știri conspiraționiste, vor vedea adversari acolo unde nu sunt. Câțiva părinți se vor transforma în adversari ai vaccinurilor. Alții vor hotărî că bebelușul lor ar trebui să  fie vegan.

Hai să o lămuresc. Nu știu cum arată  frica adevărată, cea de părinte. Îmi imaginez că atunci când copilul e bolnav sau are vreo alergie te trec toate apele. Dar, cu toate acestea, m-am înarmat încă de pe acum pentru acele momente, ca să știu să-mi selectez sursele de informație și să  nu mă las pradă conspirațiilor. Nu când e vorba de destinul unui copil. Așa am ajuns, într-o zi, pe grupul de Facebook Raw Vegan Baby, al cărui membru probabil nu voi mai fi dacă textul ăsta va fi destul de popular.

Ingredientul banal care elimină calcarul din ceainic. Nu ai nevoie de bicarbonat sau lămâie

Cum menții geamurile uscate pe timpul iernii. Cinci trucuri care te ajută să elimini condensul în câteva minute

Ce am găsit acolo? O comunitate deja cunoscută  de mame aliate în jurul unui personaj nociv, Ligia Pop, autoarea mai multor cărți despre cum ar trebui să-ți crești copilul, ce mâncare ar trebui să-i dai, cum să nu îl vaccinezi și cum să-l hrănești doar cu kale și sirop de mătrăgună. Aici, o armată de mame află cum să-și priveze copiii de lucruri bune și să-i hrănească  vegan, întrecând orice formă de evoluționism posibil. În Raw Vegan Baby, premiile Darwin stau ascunse și râd.

Mucii mugurilor de pin

Să vedem de ce internetul te educă, dar nu-ți pune și-n traistă. „Este vara, cald si totusi copila mea de 2ani a racit si se lupta cu o tuse seaca urata. Ma puteti ajuta don experienta cu un sirop sau ceaiuri. Eu i-am dat stodal si muguri de pin dar pare ca mai tare o irita si o provoaca sa tuseasca :((„. Ce faci atunci când copilul este bolnav? Nu întrebi expertul, adică  doctorul. El sigur are interese ascunse, sigur industria pharma este în spatele lui și intenția e să-ți îmbolnăvească odrasla mică. Nu. Te duci pe un grup de Facebook și întrebi ce să  faci, pentru că tu i-ai dat muguri de pin.

Răspunsurile nu întârzie să apară.  „Eu i am pus in laptele de dimineata ulei de cocos 1 lingurita, avea tuse productiva, si altadata ii faceam sirop ridiche neagra cu miere, sau ceai ceapa si nuci. A functionat mereu la tuse, raceala, muci, are 18 luni“. „Ceai de frunze de gutui. Gemoderivate: carpen, calin, coacaz negru, mesteacan pufos, maces. Asteale folosesc, asociate cate trei. Au un prospect dupa care le combin. La putere, in tuse, carpenul, protector al plamanilor“.

Thank you, world! Copilului îi va trece răceala, dacă are doar atât, pentru că e normal să-i treacă.  Știe și organismul să se apere pe alocuri. Dar dacă ar avea ceva mai grav? Tot la homeopatie apelezi? De fiecare dată  când citesc discuțiile acestea, în care oamenii apelează la amatori pentru chestiuni rezolvabile științifice, mă gândesc la două lucruri. Mii de mame se întorc la epoca vracilor. Doi: unde sunt tații? Nu am găsit nicăieri pe internet grupul taților vegani pentru bebeluși la fel de non-carnivori. Cine sunt ei și cum reacționează atunci când copilul lor e pus în pericol?

Și nu ar fi doar problema mugurilor de pin dați ca să se usuce mucul. Nu. Dar pe lângă veganism, un lucru ce poate fi îndurat cu brio de toți oamenii, deși nu e tocmai indicat, mai apare și problema vaccinurilor. Mii de mame se sperie de ideea injectării unor viruși în organism. Cum? Să-mi îmbolnăvesc copilul? Dacă va avea autism? Deși studiile arată că mare parte din pseudoliteratura antivaccinistă este falsă, statistica aceea de unu la un milion duce la un fenomen. Poliomelita a fost declarată eradicată în România în 2002. Sunt șanse să reapară din cauza celor care consideră că un copil se va apăra singur. Mai bine nu se expun unui risc infim decât să asigure sănătatea. Pentru cei care vor să se convingă că nu-i de joacă și că medicina și companiile farmaceutice, așa demonizate cum sunt, au făcut un bine omenirii, să caute videoclipuri sau fotografii cu oameni bolnavi de bolile pentru care se realizează vaccinuri obligatorii.

Dreptul la informare pe internet

Paradoxul informării pe internet este că pe măsură ce crește cantitatea de date disponibile, cu atât apar mai multe teorii conspiraționiste, iar oamenii decid să creadă  în prostii. Pentru că majoritatea celor care citesc internetul sunt slabi. Nu le voi zice proști. Slabi. Sunt oameni care cred în puterea informației, dar în coruperea surselor tradiționale. Sunt acei oameni care nu diferențiază între site-uri de calitate și cele în care nu ar trebui să-și pună baza. Ei nu sunt ca mine, de exemplu, care trăiesc din a face jurnalism și din a citi lucruri pe internet. Știu care sunt sursele potrivite, știu să  recunosc un site dubios de la distanță și știu inclusiv când un text este redactat într-un mod paranoic.

Ei bine, trebuie să păstrăm neutralitatea internetului. Nu ne băgăm în libertatea informației. Dar în 20 de ani va trebui să educăm copiii la școală, încă  din clasele mici, cum să citească internetul. Nu ne va mai ajuta Enigma Otiliei. Nu Abecedarul lui Creangă ar trebui să  fie reperul. Pentru a fi cetățeni cu capul pe umeri, copiii vor trebui să învețe să înțeleagă internetul, să separe informația bună de neghină. Pentru că masele tind să  câștige lupta. Iar liberul acces la informație, într-un mod extraordinar de ieftin, este un lucru senzațional, dar care poate întoarce unii oameni în epoca de piatră, atunci când ceaiul era potrivit. Măcar și atunci omul vâna ca să trăiască, pentru că a descoperit că e mai bine așa.

Ai ajuns la final? În acest răstimp câteva mame au decis să nu-și vaccineze copilul, de frică. Unele au decis să le dea quinoa. Iar altele s-au dus la un doctor homeopat, nu la un specialist științific. Ce să le facem? Cred că dacă  ai ajuns aici ești de acord cu mine, poate. Studiază tu surse bune și du-te către oamenii aceștia și dă-le argumente. Vei vedea că sunt violenți în a-și susține punctul de vedere, dar tactica trebuie să fie de picătura chinezească. E de datoria ta, pentru că nu vor găsi altceva pe Facebook. În bula intereselor noastre create de Facebook, citim ceea ce ne place și foarte puțin ceea ce nu ne convine. Că nu, la finalul zilei, în planeta albastră  nimeni nu trebuie să fie descumpănit.