De ce nu ”te scurgi” prin piele: cercetătorii au găsit explicația

În ciuda numărului uriaș de celule pe care le pierdem zilnic, pielea nu permite constant scurgerea sângelui și a transpirației.

Pielea reprezintă o suprafață receptorie extrem de vastă, care asigură o sensibilitate diversă, protejează corpul de leziuni mecanice și microorganisme și care participă la secretarea unor produse finale ale metabolismului. De asemenea, conform Wikipedia, aceasta îndeplinește de asemenea un important rol când vine vorba de reglarea temperaturii, execută funcțiile de respirație, conține rezerve energetice, leagă mediul înconjurător cu tot organismul.

După cum scriu și cei de la ScienceAlert, în mod normal, pielea noastră pierde în jur de 500 de milioane de celule pe parcursul a 24 de ore. În ciuda acestor lucruri, aceasta nu eliberează sânge sau transpirație cu fiecare ocazie, iar cercetătorii cred că au găsit acum explicația. Din câte se pare, totul ar avea legătură cu forma anumitor celule.

”Studiul nostru ne ajută să observăm și modul în care celulele care alcătuiesc pielea pot activa un mecanism de producere a unui lipici, care le lipește. asigurând astfel integritatea pielii noastre”, a declarat Reiko Tanaka, de la Imperial College din Londra. Alături de echipa ei, ea a studiat diversele straturi ale epidermei mamiferelor.

Franța intră în criză politică profundă după căderea guvernului în urma unei moțiuni de cenzură

Biserica Ortodoxă Română, mesaj oficial înainte de alegerile prezidențiale de pe 8 decembrie: ”Poporul român are nevoie de libertate și unitate”

Aceasta include două bariere fizice principale în cele două straturi superioare ale sale. Cel de la suprafață este numit ”stratum corneum”, iar cel din adâncime se numește ”stratum granulosum”. Cel dintâi este bine cunoscut de oamenii de știință, însă puține lucruri sunt știute în legătură cu ”stratum granulosum”. Acesta este extrem de important în procesul de eliminare a celulelor epiteliale și reprezintă locul în care se formează legăturile extrem de strânse între celule.

În cazul mamiferelor, celule noi trebuie produse în straturile inferioare ale epidermei, înainte de a fi mutate în ”stratum granulosum”. Până de curând, cercetătorii nu reușiseră să afle cum ar putea fi înlocuite celulele fără a afecta bariera care previne scurgerea lichidelor din corp. Tanaka și echipa ei au folosit o tehnică specială și au descoperit că un rol decisiv este jucat de forma celulelor. Acestea ar avea forma unui tetradecahedron, un corp cu 14 fețe, dintre care șase sunt patrulatere și opt sunt hexagoane.

Forma respectivă a fost descrisă în secolul XIX de către William Thomson, Lord Kelvin, cel care a formulat teoria temperaturii absolute, acesta descriind-o drept cea mai eficientă pentru umplerea spațiului. Cercetătorii au observat că forma le permite noilor celule să le înlocuiască pe cele vechi prin producerea unei proteine care funcționează precum un lipici temporar. Acesta menține celulele vechi la suprafață și pe cele noi dedesubt, așa cum puteți vedea în videoclipul de mai sus.

Desigur, studiul a fost efectuat pe șoareci, însă epidermele diverselor mamifere se aseamănă extrem de mult. În viitor, studiul i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine diversele boli de piele.