Cum vedeau oamenii casa viitorului în urmă cu un secol și cât de realiste erau previziunile lor

Omul era fascinat de ideea de automatizare încă de dinainte să existe vreun indiciu că ea va fi posibilă. Acum sute de ani, proiecția viitorului includea mașini zburătoare, călătorii spațiale și case inteligente, în care orice treabă casnică poate fi rezolvată prin apăsarea unui buton. 

Dacă mai avem de așteptat până la mașinile zburătoare și călătoriile spațiale, casele inteligente sunt deja parte din prezent. Internetul Tuturor Lucrurilor, un concept care definește o lume în care toate obiectele pe care le folosim zi de zi sunt conectate între ele prin internet, nu mai e doar o fantezie, iar experții sunt de părere că, în mai puțin de 10 ani, valoarea generată de această automatizare va genera 4.600 de miliarde de dolari. Chiar dacă încă nu ne descuiem casele printr-o aplicație de pe smartphone, iar frigiderele și mașinile de spălat conectate la internet nu tronează în toate căminele, ne îndreptăm cu pași siguri de această realitate digitalizată.

Majoritatea predicțiilor formulate în secolul 20 vizează anul 2000. Oamenii își imaginau că debutul unui nou secol va aduce cu sine inovații tehnologice care le-ar schimba radical viețile, iar ideea a persistat chiar și pe măsură ce se apropiau vertiginos de marele moment al întâlnirii cu secolul 21. Adevărul e că, dacă ne amintim de momentele din copilărie când eram lipiți de televizor vizionând Familia Jetsons, probabil că majoritatea dintre noi aveam convingerea că tot ce vedem în desene va deveni realitate într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Revenind la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, o colecție de ilustrații realizate de artistul francez Jean-Marc Côté și obținute de Ed Fries, cofondator al Xbox, arată că oamenii sunt fascinați de ideea automatizării încă din perioada victoriană, dar pe atunci, oamenii nu concepeau că obiectele casnice inteligente ar putea funcționa fără cineva care să le opereze, chiar dacă operarea ar fi presupus simpla apăsare a unor butoane. După cum subliniază și Fries, citat de Wired, în toate aceste cărți poștale vedem o combinație de concepte futuriste și obiecte care pentru noi sunt demodate.

Jador și Oana Ciocan, părinți pentru prima dată. Le pregătesc fanilor o surpriză uriașă în a treia zi de Crăciun

Schimb neașteptat de replici între Aura Șova, câștigătoarea ”Vocea României”, și Raluca Moldoveanu, fostă concurentă a show-ului de la Pro TV. Internauții au reacționat imediat: ”Ai rupt!”

E de remarcat și faptul că aceste ilustrații prezic că omul va călători regulat pe Lună și că taxiurile vor fi un soi de trăsuri zburătoare, dar nu anticipează tehnologii care au schimbat, într-adevăr, lumea, precum computerul sau telefonul inteligent. Găsim doar un telefon care permite convorbiri video între oameni aflați, poate, pe continente diferite, printr-un mecanism greoi de proiectare a imaginii pe perete. Așadar, din casa inteligentă a anilor 2000 nu ar fi lipsit un astfel de dispozitiv.

O perioadă, oamenii nu au mai investit extrem de multe resurse pentru a lansa previziuni uimitoare, dar lucrurile s-au schimbat în anii ’50. Un articol numit „Miracolele pe care le vom vedea în 50 de ani”, publicat în Popular Mechanics, prezintă familia fictivă Dobson, care trăiește în orașul la fel de fictiv numit Tottenville. În acest articol, se vorbește despre farfurii care nu trebuie splălate, pentru că se dizolvă, despre obiecte de mobilier din materiale sintetice, care pot fi spălate precum rufele, dar, în mod interesant, găsim și un mic indiciu despre ideea de Internet al Tuturor Lucrurilor, în care obiectele sunt conectate între ele:

„Desigur că Dobsonii au un televizor, dar este conectat la telefoane și la receiverul radio. Așadar, când Joe Dobson și prietenul său dintr-un oraș îndepărtat vorbesc la telefon, se și văd unul pe celălalt. Oamenii de afaceri au conferințe televizate. Fiecare om e înconjurat de ecrane de televizor în care îi vede pe toți ceilalți care iau parte la discuție. (…) Jane Dobson face o bună parte din cumpărături prin televizor”.

În 1957, a fost publicat clipul de mai jos, care se concentrează exclusiv pe conceptul de casă a viitorului. Este, am putea spune, destul de precis și realist. Sertare menite să economisească spațiul, sisteme care permit controlarea luminilor, temperaturilor și aerului, aparat de tuns și periuță electrică – video-ul ni le arată pe toate, dar într-un decor mai puțin ancorat în minimalismul modei actuale.

La începutul anilor ’60, a fost lansat serialul animat „Familia Jetsons”, un omolog al „Familiei Flinstones”, dar cu reședința stabilită în spațiu. Acțiunea e proiectată în anul 2062, iar toți cetățenii locuiesc în spațiu, înconjurați de mașini zburătoare. în case inteligente, în care totul se face prin câteva apăsări de butoane sau cu ajutorul roboților inteligenți precum îndrăgita Rosie, menajera familiei Jetsons.

Chiar dacă poate am avea impresia că e doar un desen, autorul Danny Graydon a notat în The Jetsons: The Official Cartoon Guide că artiștii care au creat desenele s-au inspirat din cărțile futuriste ale acelor vremuri, printre care se numără și 1975: And The Changes to Come, scrisă de Arnold B. Barach. În cartea respectivă, autorul vorbește despre dispozitive care traduc orice limbă instantaneu și despre mașini de spălat vase ultrasonice.

În 1982, New York Times a publicat „A Glimpse of the Year 2000”, o colecție de predicții formulate de futurologi, colectate de N.R. Kleinfield. De exemplu, Peter Schwartz a prezis că în anul 2000, vom putea comunica cu absolut toate obiectele din casă, de la încuietoarea ușii la cuptor.

Visul în care toate treburile casnice migăloase ar fi rezolvate de obiecte casnice inteligente a ajuns cu un pas mai aproape de realitate în 1990, când a fost fondată compania iRobot, numită sugestiv după colecția de povești SF a lui Asimov, publicată în urmă cu 40 de ani. Compania a fost fondată de Rodney Brooks, Colin Angle și Helen Greiner, după ce aceștia „și-au făcut mâna” în cadrul Artificial Intelligence Lab al MIT.

Scopul inițial al iRobot era să se concentreze pe roboți de război, dar, cumva, au ajuns și la roboți inteligenți pentru uz casnic. Ei au pavat calea mașinăriilor autonome într-o perioadă în care omul de rând nu concepea că o mașinărie ar putea funcționa pe cont propriu.

Compania a creat primul robot disponibil comercial, adaptat utilizării în locuințe. A fost lansat pe piață în 2002 și era un aspirator autonom numit Roomba, care a ridicat ștacheta pentru roboții autonomi, deși avea senzori simpli și o funcționare basic. Roomba a fost un succes, ajungând la un milion de unități vândute în 2004. Despre Roomba și nu numai vom vorbi mai mult în articolul următor, când vom parcurge drumul electrocasnicelor inteligente de la SF la realitate.