Ce se va întâmpla cu Pământul peste 100 de ani

Încălzirea globală nu e o problemă neglijabilă, iar ultimi ani o confirmă: toate datele de până acum indică faptul că vom avea.

„Nu putem opri încălzirea globală,” a afirmat Gavin Schmidt, climatolog şi directorul NASA Goddard Institute of Space Studies. Prin urmare, nici dacă am opri brusc emisiile de gaze, nu am putea opri schimbările climatice care vor avea loc în următorii ani. Schmidt susține că schimbările climatice trebuie încetinite pentru ca omenirea să se poată adapta, potrivit IFL Science.

Viziunea lui Schmidt este ceva mai optimistă decât a majorității cercetătorilor. Acesta susține că această creștere a temperaturilor cu 1,5 grade, prevăzută de Acordul global de la Paris pentru schimbări climatice, va fi atinsă abia în 2030.

Un club din Sighișoara a luat foc în noaptea de Crăciun. Ce ar fi cauzat incendiul, 150 de persoane au fost evacuate

Ce preparate au mâncat deținuții din închisorile din România în prima zi de Crăciun. Regim special pentru diabetici

Temperatura medie a suprafeţei terestre nu va fi singura responsabilă pentru schimbările climatice. Anomaliile temperaturilor vor devia drastic. De exemplu, temperatura de la Cercul Polar de iarna trecută a trecut peste temperatura de îngheţ timp de o zi. Ceea ce înseamnă că a fost frig în Florida, dar a fost neobișnuit de cald în regiunile arctice. Problema e că fenomenele de tipul acesta vor fi comune, iar, cel mai probabil, verile din Groenlanda vor fi fără zăpadă până în 2050.

Schimbările din anul 2015 au fost mult mai mici comparabil cu 2012, când 97% din pelicula de gheaţă a Groenlandei a început să se topească. De asemenea, gheaţa din Antarctica va rămâne relativ stabilă, iar aportul său la creşterea nivelului oceanelor va fi minimă. În cel mai bun caz, nivelul oceanelor va creşte cu 60 de centimetri până în 2100. Deşi creşterea e destul de mică, ar putea relocaliza patru milioane de oameni.

Oceanele de la poli vor avea mult mai puţină gheaţă, în timp ce oceanele de la tropice se vor acidula. Oceanele absorb un sfert din dioxidul de carbon, făcându-le să devină mult mai calde şi mai acidulate.

O veste foarte proastă e că, dacă schimbările climatice vor continua, toate recifurile de corali ar fi devastate. În afară de oceane, și temperaturile de la tropice vor creşte până în 2050. Frecvența secetelor va creşte cu 10%, dublu față de zilele noastre. Fenomenele meteo extreme vor fi mult mai dramatice. Evenimentul extrem El Nino din 2015-2016 a fost un indicator al fenomenelor ce vor urma: valuri de căldură, incendii și nu numai.

Schmidt e de părere că toate acestea depind de acțiunile noastre. În funcție de soluțiile pe care le găsim, 2100 ne-ar putea găsi pe o planetă puțin mai caldă decât cea de astăzi sau mult mai caldă decât cea de astăzi. Raportat la Terra, diferența dintre „puțin mai caldă” și „mult mai caldă” constă în milioane de vieți.