Aparent, procesoarele Intel trebuie să fie mai încete dacă vor să fie mai eco

Conform celor de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), procesoarele Intel, și nu numai, au nevoie să scadă în performanță dacă vor să economisească mai mult curent.

Confirmând un truism din seria ”să fie bine, ca să nu fie rău” geniile de la MIT consideră că procesoarele Intel cu cât devin mai puternice și mai performante, cu atât consumă mai mult curent. În ciuda faptului că legea care spune că performanța cipurilor de siliciu care folosesc tranzistori crește direct proporțional cu nivelul de curent cerut este una veche de când Gordon Moore era la cârma Intel, se pare că geniile de la MIT preferă să dea sfaturi despre cum să se construiască procesoarele viitorului, pentru că… ”ecologie”.

Aparent părerea nu este împărtășită doar de MIT, dar și de cei de la Intel, care au susținut prin William Holt, liderul grupului de dezvoltare tehnologică și manufacturare, că dacă microcipurile Intel intenționează să avanseze în viitor, vor trebui să dezvolte tehnologii fundamental noi. Nu este exact unde ”mai departe în viitor” se referă Holt, și mai ales dacă e vorba de densitățile cipurilor care trec de 10nm sau de noile faimoase cipuri optice (sau fotonice cum le zic englezii), însă acesta pare să fie sigur că ar trebui să facem procesoare mai ecologice.

Conform celor de la MIT, rezolvarea acestei probleme vine prin dezvoltarea unui sistem numit ”spintronics”, care împrumută din tehnologia calculatoarelor cuantice. Spintronica, dacă aș putea-o numi așa, reprezintă biții de informație purtați de un electron cu proprietăți cuantice. Acești biți își pot schimba proprietățile binare, astfel încât să poată fi 1 sau 0 la nevoie. Pe scurt, un bit va putea purta o informație binară atât 1, cât și 0, fără să mai fie nevoie de doi biți separați pentru fiecare stare.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Se pare că noua tehnologie își va face apariția, în curând, în anumite memorii statice sau chiar plăci grafice. Oricum ar fi, chiar până și spintronicele nu vor avea performanța celor mai puternice procesoare și memorii statice din zilele noastre. Motivul este simplu, acestea vor încerca să compenseze prin tehnologie avansată făcând același lucru pe care ce vechile MOSFET-uri îl făceau strict prin voltaj.  Conform MIT ar trebui să îndurăm cu stoicism o nouă generație de calculatoare încete, până prinde spintronica vitezele procesoarelor de azi. Culmea este că până și aceste noi tehnologii vor putea deveni mai puternice dacă voltajul ar crește, dar cine să vrea asta, nu?

E clar că am ajuns la capătul valabilității legii lui Moore, și asta pentru că materialele clasice folosite nu mai pot transmite biții de informație în mod eficient la mărimi mai mici de 10nm. Cum băieții de la Institutul Naval de Cercetare din America au testat anul trecut tranzistoare mai mici de 1nm, aproape de mărimea unei molecule, a trebuit ca acestea să fie făcute din materiale exotice care nu se pot construi în masă ușor, cum ar fi indiul. În plus, tranzistorii de mărimea unui atom de indiu nu pot ține în mod eficient un electron în interiorul lor, făcând din orice încercări ulterioare de a aplica Legea lui Moore un efort ce se apropie de însăși limitele fizicii mecanicii clasice.

În aceste condiții, cred că este vremea ca industria constructoare de microcipuri să înțeleagă că, de fapt, cipurile pe bază de fotoni, și nu electroni, sunt singura alternativă viabilă la evoluția, chiar și ecologică, a viitoarelor procesoare și nu austeritatea de dragul ecologiei.