Neurochirurgii pot vedea în creierul tău prin ochi

De mulți ani, oamenii de știință încearcă să găsească o cale de a măsura presiunea creierului unui pacient fără a fi nevoiți să îl găurească. Deși aceasta e, în continuare, cea mai sigură metodă, e invazivă, scumpă și vine cu riscul de infecție și sângerare.

Măsurarea presiunii din creier e o parte importantă a diagnosticării tumorilor pe creier, malformațiilor craniene, traumele cerebrale și infecțiilor. Acum mulți ani, a fost introdusă imagistica cu ultrasunete, ca metodă non-invazivă de a identifica presiunea folosind imagini statice. Deși permite neurochirurgilor să depisteze majoritatea cazurilor, nu e suficient.

Un nou studiu a reușit să aducă la un alt nivel metoda actuală. Tehnica implică analiza unui clip scurt cu ceea ce se petrece în spatele ochiului, pentru a determina presiunea creierului. Este mai rapidă și posibil și mai eficientă decât metoda deja existentă, potrivit Gizmodo.

Ochiul este legat direct de creier, prin nervul optic, plasat în spatele globului ocular. Acesta furnizează informațiile vizuale colectate de la retină către creier. Nervul optic are o formă de balon, iar presiunea din creier îl umflă exact cum o pompă de aer procedează cu un balon. Așadar, căile optice ar permite medicilor să extragă informații importante, fără a apela la metode invazive. Tehnicile care implică ultrasunete în neurochirurgie surâd cel mai mult, pentru că nu au radiații, sunt portabile, relativ ieftine și disponibile la scară largă.

Programul băncilor de sărbători. Ce orar de funcționare vor avea BRD, BCR, Banca Transilvania, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank între 24 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025

Ce pun moldovencele în aluatul de cozonac ca să iasă mai fraged și mai pufos. Singurul ingredient care face diferența

În afară de măsurarea schimbărilor diametrului tecilor pentru a vedea creșterea presiunii, noua tehnică e dinamică și analizează modul în care teaca oculară se mișcă, drept rezultat al pulsului. În teste, mișcarea a fost apoi comparată cu presiunea intracraniană. S-ar putea dovedi foarte utilă, în special în cazul copiilor, la care simptomele sunt deseori foarte subtile.

Scopul este de a perfecționa tehnica, astfel încât să devină mai simplă și mai precisă. Speranțele cercetătorilor este că va grăbi punerea diagnosticelor în cazul afecțiunilor neurologice. De exemplu, într-un mediu care duce lipsă de resurse medicale avansate precum Africa de Sud, posibilitatea de a da rapid un verdict ar putea fi extraordinar de utilă și ar putea face diferența. De asemenea, are potențialul de a schimba modul în care diagnosticăm multe boli.