Nava spațială cu vele solare e pregătită de lansare: Cum a devenit reală o idee SF [VIDEO]
Societatea Planetară se pregătește să lanseze un mic satelit în orbită luna aceasta, ca primă fază a testării unei eventuale propulsii solare.
Satelitul, numit LightSail, nu este mai mare decât o felie de pâine și este programat să „plece” la bordul unei rachete Atlas V, pe 20 mai. Carl Sagan, fizician şi astronom, a explicat în 1976, la The Tonight Show, o nouă metodă de deplasare în spaţiu. Folosind o tehnică numită navigaţie solară, Sagan a descris o ambarcaţiune care foloseşte o planşă reflectorizantă de mari dimensiuni și care funcţionează exact ca o barcă cu pânze, exploatând radiaţiile de la soare pentru a călători în jurul sistemului nostru solar.
Bill Nye a preluat ştafeta de la Sagan şi acum, după aproape 40 de ani, o nouă navă spaţială cu navigaţie solară e pe cale să aibă primul zbor de test, informează NPR. De această dată nu vor zbura suficient de sus deasupra atmosferei Pământului pentru navigaţie solară, dar vor testa secvenţa de desfăşurare a velelor şi vor face nişte fotografii. Dacă totul merge bine la acest test, urmează ca LightSail să fie cuplată la bordul unei rachete Falcon Heavy, pentru o testare completă a tehnologiei.
Scopul proiectului e să demonstreze potenţialul navigaţiei solare ca o metodă mai rapidă şi mai ieftină de propulsie în spaţiu – în comparaţie cu rachetele chimice – cu ajutorul a două nave spaţiale mici, construite de Stellar Exploration Inc.
LightSail e conceput să fie lansat sub forma a trei module, numite CubeSats, fiecare cu o dimensiune totală de 30 x 10 x 10 centimetri. Acestea dispun de panouri solare de-a lungul laturilor lor. Odată ajunsă în spaţiu, nava LightSail îşi va desface cele patru braţe care desfăşoară patru vele din Mylar mari, triunghiulare. Fiecare velă are o grosime de doar 4,5 microni.
Mai este important de știut și că nu e prima navă care testează această idee. Atât NASA, cât și Agenția Spațială Japoneză au făcut astfel de experimente. Nava Ikaros, lansată de japonezi în 2010, a fost prima care a demonstrat conceptul. Întregul program va avea un cost estimativ de 4,5 milioane de dolari, o sumă relativ mică pentru un astfel de proiect, evitând în acelaşi timp nevoia de combustibili nesustenabili.