Filtrul-curcubeu pentru susținerea căsătoriilor gay, un alt experiment Facebook?
Legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex a stârnit multe reacții pe rețelele sociale. Cu siguranță, cele mai multe s-au remarcat pe Facebook, unde utilizatorii și-au putut modifica fotografia de profil în culorile curcubeului, în semn de solidaritate.
Facebook a făcut posibilă această modificare într-un mod foarte simplu, cu un singur click. Mai mult de un milion de oameni și-au schimbat-o în primele ore de la punerea în uz a funcției, potrivit lui William Nevius, purtătorul de cuvânt al Facebook. Dar câți dintre noi și-au pus problema unui experiment al uriașei platforme, dincolo de ideea nobilă din spate?
În martie, compania a publicat un raport care nu a atras prea mult atenția, la momentul respectiv. În The Diffusion of Support in an Online Social Movement, Bogdan State, candidat pentru doctorat în psihologie la Stanford, împreună cu Lada Adamic, analist de date al Facebook, a analizat factorii care prezic suportul ideii de egalitate a minorităților sexuale, încă din martie 2013, când o parte din utilizatori și-au schimbat poza de profil cu una cu semnul egalului, în ideea susținerii aceleiași cauze.
Eficiența campaniilor prin intermediul schimbării fotografiilor de profil a fost pusă în discuție încă din 2009, când utilizatorii Twitter și-au făcut profilele verzi, au intrat în grupuri de Facebook și au setat la localizare Teheran, în semn de solidaritate față de protestatorii iranieni. Experții au analizat importanța acțiunilor de acest tip. Fred Petrossian, editor al Global Voices Iran, a considerat că această revoluție pe Twitter spune mai multe despre fanteziile demne de vestul sălbatic decât despre realitatea din Iran. Evgeny Morozov de la Yahoo l-a numit slacktivism, adică un activism inofensiv și neproductiv.
Pe de altă parte, social media are un impact foarte mare asupra societății și asupra relațiilor dintre oameni. În timp ce unii ar putea spune că o fotografie în culorile curcubeului e o modalitate leneșă de a-ți manifesta susținerea, alții ar putea considera că e exact invers, și anume, un semn de curaj. Ținând cont de cât de agresivi sunt oamenii în online, chiar și pentru cauze care nu îi afectează în mod direct, exprimarea publică a unor convingeri poate deveni un real pericol.
Ce anume determină oamenii să participe la schimbări sociale riscante, totuși? Și există o posibilitate mai mare de a te implica, dacă prietenii tăi o fac? Aceasta este întrebarea lansată de sociologul Doug McAdam, de la Stanford, încă de la adoptarea legii civile din 1964, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a oprit, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat. Segregarea rasială, care fusese aplicată anterior în locurile de muncă, în școli și în general în locurile publice (numite cvasi-eufimistic, „public accommodations”) a fost îndepărtată.
Analizând statisticile, acesta a descoperit că factorii predictivi ai implicării în susținerea cauzei se legau, în mare parte, de implicarea altor persoane apropiate. Atunci când cercetătorii Facebook au analizat efectul manifestării în social media, l-au citat pe McAdam. Printre altele, aceștia s-au întrebat de câte ori trebuie să vezi că prietenii tăi își schimbă poza, pentru a le urma exemplul? De asemenea, statisticile indică o creștere a numărului de membri ai grupurilor de suport LGBT, scriu cei de la The Atlantic.
Aceștia au efectuat studiul asupra a trei milioane de utilizatori în martie 2013, împreună cu alte 106 milioane expuși schimbărilor. Apoi, au stabilit șansele ca cineva să își schimbe poza de profil, în funcție de numărul prietenilor care au procedat la fel. State și Adamic au descoperit că șansa ca cineva să facă acest pas creștea în funcție de nivelul expunerii la schimbările altora, dar mai sunt și alți factori vitali, cum ar fi religia, vârsta, orientarea politică și nu numai.
Spre deosebire de, să zicem, un video viral cu o pisică amuzantă, în cazul susținerii unei cauze lucrurile funcționează diferit. Ceva amuzant nu necesită o construcție în timp, fiind pur entertainment, spre deosebire de adoptarea și exprimarea unei convingeri. În martie 2013, analizele au relevat faptul că oamenii au nevoie de dovezi sociale înainte de a se manifesta, la rândul lor.
Legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex ne arată, încă o dată, nevoia de apartenență a ființei umane. Purtătorul de cuvânt al Facebook spune că funcția de schimbare a fotografiei de profil cu una în culorile curcubeului a fost o idee a doi interni din cadrul companiei. După ce a devenit populară printre angajați, Facebook a făcut-o valabilă global. De asemenea, acesta spune că nu e vorba nici de un experiment, nici de un test precum studiul I voted sau cercetarea molipsirii emoționale.
Așadar, răspunsul final nu este unul clar. În mod evident, orice mișcare de masă, fie ea și în social media, spune multe despre individ și societate deopotrivă. Deși suntem în secolul XXI și avem la dispoziție studii și dovezi științifice ale faptului că există gene care influențează orientarea sexuală, faptul că îți asumi public fie doar susținerea, e un act de curaj, care vine la pachet cu multe riscuri. Chiar dacă cei de la Facebook nu au intenționat efectuarea unui experiment, au la dispoziție toate mijloacele pentru a-l efectua.