Playtech te-nvață: Folosește în continuare calculatorul „de aruncat“, instalând Linux

Pentru navigat pe Internet, scris nişte proiecte şi ascultat muzică sunt suficiente şi nişte sisteme vechi cu o distribuţie recentă și decentă de Linux.

Mulţi dintre noi avem computere vechi acasă sau netbook-uri. În teorie, am putea pune Windows XP pe ele şi le-am putea folosi pentru navigat pe Internet. În practică însă Windows XP este foarte vulnerabil acum şi riscăm ca un sistem ideal pentru navigat pe Internet să se transforme într-o sursă de nervi din cauza viruşilor.

Soluţia la problemă este una cât se poate simplă. Apelaţi la Linux. Există multe distribuţii de Linux optimizate pentru sisteme cu configuraţii hardware slabe. Nu trebuie decât să vă decideţi la ce vreţi să folosiţi respectivul desktop sau netbook/notebook şi să aveţi un stick USB la îndemână. Dacă nu aţi interacţionat niciodată cu altceva decât Windows, tranziţia ar putea fi dificilă.

Ca un mic detaliu, cele mai multe distribuţii de Linux se pot rula şi de pe un stick USB. Trecând peste distribuţiile efective de Linux pe care le voi detalia mai jos, dacă aveţi vreo dilemă legată de crearea unui stick USB bootabil pentru a le instala, există un tutorial pentru asta. În urmă cu câteva săptămâni am scris cum creezi un stick USB bootabil pentru Windows, Linux, OS X, MS DOS.

Puppy Linux

Puppy Linux a fost creat din primul moment pentru a consuma cât mai puţine resurse hardware. Dacă îl instalaţi pe un stick USB ocupă doar 100 de MB. Această dimensiune creşte până la 256MB dacă optaţi pentru varianta cu o versiune completă de OpenOffice. Pentru a-l descărca în format ISO intraţi pe puppylinux.org. Funcţionează de minune pe sisteme cu 128 sau 256MB de RAM, dar există şi versiuni mai puţin pretenţioase decât atât, accesibile la secţiunea „Puplet for special features“. Tot acolo găsiţi Lighthouse Pup, o versiune de Puppy Linux încărcată cu aplicaţii sofware suplimentare, cum ar fi playere de conţinut multimedia, GIMP pentru editare foto, OpenOffice şi Opera.

Partea cea mai bună a Puppy Linux şi motivul pentru care este atât de sprinten pe orice computer are legătură cu faptul că se încarcă în memoria RAM a PC-ului şi rulează de acolo. Poate interacţiona fără probleme cu un hard disk, CD sau stick USB, dar prezenţa acestor medii nu este obligatorie. Foloseşte nativ managerul de ferestre Openbox şi include un browser de internet simplist intitulat Dillo. Din câţiva paşi am reuşit însă să instalez Firefox şi nu am mai întâmpinat nici o problemă.

Lubuntu Linux

Lubuntu sau Light Ubuntu este o variantă a celei mai populare distribuţii de Linux optimizată, de asemenea, pentru sisteme nu foarte peformante. Este construită pe acelaşi nucleu ca Ubuntu, dar vine cu altă interfaţă şi aplicaţii software. Mediul desktop folosit, care înlocuieşte Unity, poartă numele de LXDE. Partea cea mai bună a acestei distribuţii constă în librăria foarte mare de aplicaţii pe care le aveţi la dispoziţie. Practic, toate magazinele virtuale de aplicaţii pentru Ubuntu oferă aplicaţii compatibile cu Lubuntu. În plus, dacă întâmpinaţi vreo problemă, în 95% din cazuri, tutorialele online cu soluţii pentru Ubuntu sunt valabile şi în cazul acestei distribuţii de Linux.

În practică, este un pic mai complex decât Puppy Linux şi mai pretenţios, dar oferă şi un pachet de funcţii mai stufos. Creatorii săi specifică 256MB de RAM ca fiind minimul necesar, dar este recomandabil să aveţi 512MB pentru ca lucrurile să funcţioneze ca unse. O imagine de CD in format ISO cu Lubuntu pentru sisteme pe 32 de biţi sau 64 de biţi poate fi descărcată de pe Lubuntu.net. Dacă nu aveţi o conexiune la internet foarte rapidă, îl puteţi descărca şi prin reţeaua Bittorrent de pe aceeaşi pagină. Ca fapt divers, rulează şi pe Mac-uri foarte vechi cu procesoare PowerPC.

Dacă aţi mai interacţionat în trecut cu Ubuntu, dar vreţi o variantă care să meargă pe Pentium II, Lubuntu este pentru voi. Mai mult decât atât, dacă nu aţi mai avut nici o tangenţă cu un sistem de operare Linux, Lubuntu ar putea fi clasificat ca fiind mai intuitiv decât alte alternative.

FreeNAS Linux

Hard disk-urile s-au ieftinit şi mulţi dintre noi avem ultrabook-uri sau tablete cu spaţiu de stocare limitat. În concluzie, ar trebui să vă acomodaţi cu prezenta unui NAS sau Network Attached Storage în casă. Un astfel de dispozitiv, cum ar fi Apple Time Capsule sau Western Digital MyWorld, este scump sau mai scump decât o soluţie pe care o puteţi crea singuri folosind un sistem vechi sau netbook. Pentru aşa ceva există o distribuţie de Linux optimizată cu numele de FreeNAS, disponibilă gratuit de la freenas.org.

Fără o interfaţă grafică şi foarte uşor de instalat, FreeNAS vă ajută să vă transformaţi un computer slab într-o soluţie de backup pentru laptopul personal sau într-un server de conţinut multimedia de pe care puteţi vedea filme sau asculta muzică pe un iPad, iPhone sau Android. În teorie, puteţi face ceva similar şi pe Windows sau folosind distribuţii de Linux mai avansate, este însă mult mai complicat şi s-ar putea să fie necesare mai multe resurse hardware decât cele folosite de FreeNAS.

După ce l-aţi instalat folosind un stick sau CD bootabil, pentru configurare sau pentru a activa diverse funcţii este suficient să deschideţi un browser de pe un smartphone, tabletă sau PC din reţeaua locală şi să accesaţi IP-ul pe care l-aţi văzut afişat în consola FreeNAS după instalare. Acolo veţi fi întâmpinaţi de un panou de control similar cu cel de la un router, dar cu mult mai multe opţiuni. De acolo puteţi activa protocoale de tipul FTP, UPnP sau DLNA pentru a fi siguri că, indiferent de dispozitivul pe care îl aveţi în mână, puteţi accesa fişierele de pe serverul vostru local.

Merită efortul?

Din punctul meu de vedere, nu merită să vă cumpăraţi un notebook vechi sau un desktop de acum şapte ani pentru a instala Linux pe el, când puteţi da banii pe o tabletă pentru a o folosi la ceva similar. Scenariile pe care le-am avut în vedere cu acest articol au legătură cu PC-urile vechi pe care le aveţi deja în casă sau prin beci şi de care nu v-aţi îndurat să scăpaţi. Mai au un pic de viaţă în ele şi ar fi păcat să nu le folosiţi, mai ales pentru scenarii simple precum navigat pe Internet, scris emailuri sau descărcat fişiere.