Kickstarter în România. Cum pot românii să primească finanţare pentru ideile lor

Kickstarter este un site de crowdfunding în care multe idei îndrăzneţe şi-au găsit sprijin. Totuşi, o idee bună nu este de ajuns pentru a primi finanţare.

Kickstarter acceptă proiecte propuse pe persoane din 10 ţări. Pentru cei din România, singura şansa o reprezintă „alianţele”

Cele mai bune lumini pentru biciclişti, o aplicaţie cu ajutorul căreia poţi recunoaşte păsările în funcţie de ciripitul lor şi un mouse robotic care se joacă întruna cu pisica ta. Sunt doar câteva dintre cele mai amuzante proiecte ale ultimelor zile, înscrise şi finanţate pe Kickstarter. Însă, Kickstarter este şi locul unde proiecte de mare importanţă pentru omenire devin realitate.

Este şi cazul unui extraordinar cititor de ADN, care va costa cam cât o imprimantă 3D şi care are o mulţime de aplicaţii utile. De exemplu, aparatul poate identifica prezenţa bacteriilor E. coli, Listeria sau Salmonella în produsele alimentare şi este capabil să descopere toţi agenţii patogeni din apa de băut. Mai mult, Real-Time PCR poate detecta viruşi ca HIV sau Ebola. Aparatul revoluţionar, care ar putea fi de mare ajutor în multe state sărace din Africa, are însă şi alte calităţi. El poate indica abilităţile atletice ale unei persoane în funcţie de unele caracteristici genetice şi poate stabili o listă cu bolile la care este predispus genetic un individ. Cu aproape o lună înainte de încheierea perioadei de donaţii, proiectul a primit dublul sumei de care avea nevoie pentru a deveni realitate (100.000 de dolari în loc de 50.000).

Există şi câţiva români care au reuşit să primească donaţii pentru proiectele şi dorinţele lor. În octombrie 2014, o tânără româncă adoptată de o familie din Noua Zeelandă a primit bani pentru un proiect umanitar în ţara noastră. Cu banii primiţi pe Kickstarter, Ana-Maria Brown va veni în România în aprilie 2015, pentru a sprijini copiii bolnavi din orfelinatele şi spitalele braşovene, cu ajutorul terapiei prin artă. Însă, toate poveştile de succes ale românilor care au primit finanţare pe Kickstarter au un numitor comun: toţi sunt stabiliţi în alte ţări decât a noastră.

Şi asta pentru că Kickstarter în România este în continuare doar un vis frumos. Siteul de crowdfunding nu acceptă (încă) proiecte propuse de persoane care au doar cetăţenia română. De fapt, doar oamenii cu idei inedite din zece ţări ale globului pot aplica pentru finanţare. Aceste state sunt: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Olanda, Danemarca, Irlanda, Norvegia şi Suedia.

Aşadar, creatorii din România pot primi finanţare cu ajutorul Kickstarter doar dacă:

– au dublă cetăţenie, cea română plus cea acordată de autorităţile din unul dintre cele 10 state din listă;

– se „aliază” în proiect cu o persoană care are cetăţenie şi un card bancar valid în una dintre aceste 10 ţări (fie că vorbim de un străin sau un român stabilit în cele 10 ţări menţionate).

Zilele în care se nu spală în Săptămâna Patimilor 2024. Când se face curățenia de Paște

Cea mai periculoasă plantă din România. Multe gospodine o confundă, cât de mult rău poate produce

Această din urmă variantă este una extrem de avantajoasă pentru studenţii care participă la programe educaţionale ca Erasmus sau Work and Travel. Aflaţi mereu în contact cu studenţi străini, ei pot găsi, împreună cu aceştia, un proiect îndrăzneţ, capabil să primească finanţare.

Până acum, aproape 80.000 de proiecte au primit finanţare pe Kickstarter. Totalul sumelor donate pe site a ajuns la 1,4 miliarde de dolari.

Kickstarter, scurt ghid de finanţare

Cel care propune proiectul pe Kickstarter trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi să facă o prezentare a proiectului. Creatorul stabileşte suma de care are nevoie pentru proiect şi poate acorda mici recompense celor care donează.

Dacă în perioada în care donaţiile sunt deschise creatorul primeşte suma cerută sau mai mult, proiectul este finanţat, iar creatorul va primi toate donaţiile (mai puţin un mic comision perceput de Kickstarter) în contul său bancar.

Dacă suma donată este inferioară celei cerute de creator, acesta din urmă nu primeşte nimic, iar proiectul este considerat nefinanţat.