Ce informații oferi aplicațiilor mobile și de ce au nevoie de ele?

De când Facebook a separat aplicația Messenger de programul standard, au apărut îngrijorări privind permisiunile pe care le oferim aplicației de mesagerie. Ea are nevoie și la pozele noastre, dar și la SMS-uri și apeluri. Vrem să vă arătăm ce înseamnă permisiunile și ce alte aplicații le folosesc. De asemenea, vă arătăm și cum să controlați mereu permisiunile. 

Facebook Messenger e o aplicație de mesagerie ca oricare alta. Scopul ei este să comunicăm nu numai cu prietenii din Facebook, ci și cu cei din telefon. Trimitem mesaje instantanee, fotografii din două apăsări de ecran, putem suna și putem face videoconferințe. Acest lucru înseamnă că are nevoie la contacte, are nevoie la SMS-uri, la camera foto și poate înregistra audio în permanență. De ce? Pentru ca noi să putem lăsa mesaje vocale altor utilizatori.

Permisiunile sunt o serie de măsuri pe care le-a luat Google pentru a permite aplicațiilor de Android să funcționeze mai bine, să se conecteze între ele. Prin faptul că Android e un sistem foarte modificabil, există alternative pentru orice, inclusiv pentru funcția de telefon.

Când o aplicație permite să suni pe un număr fix (vezi Skype) atunci are nevoie de acces la contactele tale și la modulul de apelare al telefonului. Când o aplicație înlocuiește programul standard de SMS (vezi Google Hangouts), atunci cere permisiuni de a accesa lista ta de mesaje. Orice aplicație care permite înregistrarea de mesaje audio, are nevoie de acces la microfon oricând, pentru a nu-ți cere permisiunea mereu. Pentru a face experiența mai fluidă.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Care sunt recomandările Google?

Google recomandă pe forumul dedicat dezvoltatorilor de aplicații pe Android să folosească puține permisiuni. “Neavând acces la permisiuni reduce riscul de a le folosi greșit, poate crește adopția aplicației de către utilizatori și face aplicația mai puțin vulnerabilă. Dacă o permisiune nu este necesară pentru aplicația voastră, atunci nu o folosiți”, scrie pe forumul Android.

Permisiunile Google sunt definite în acest link. Orice aplicație poate fi construită pentru a accesa aceste date. Practic, ce avem mai jos sunt permisiunile pe care le oferiți automat atunci când folosiți un telefon cu Android. O aplicație, să zicem Facebook Messenger, nu își definește permisiunile, acestea sunt denumite automat și îndeplinesc diferite funcții. Să zicem că Facebook nu dorește să vă citească SMS-urile și nici să vă spioneze pozele, dar Facebook va avea nevoie la SMS-uri pentru a vă trimite mesaje de notificare și va avea nevoie de acces la întregul album foto, pentru a putea urca o poză automat în rețea.

Vom pune câteva dintre permisiunile cele mai importante mai jos, pentru a ști ce date strânge telefonul vostru cu Android despre voi. Le găsiți la finalul articolului. Ce trebuie să înțelegeți e că o aplicație le cere pentru a putea funcționa. Dacă poate accesa pozele sau SMS-urile, asta nu înseamnă că le și citește, ci pur și simplu are nevoie pentru a funcționa. Un smartphone e o colecție de date și senzori făcutți pentru a trimite mai departe informații utile și pentru a se integra în viața noastră. Orice aplicație care ne ajută, are nevoie și de datele noastre pentru personalizare.

Cel mai bun exemplu este Google Now, care știe să ne acceseze inclusiv mail-ul pentru a descoperi acolo rezervări la teatru, bilete de avion și pentru a ni le afișa în cardurile informative.

Cum să afli mereu ce aplicații au acces la datele tale?

Pentru că nu toți suntem atenți la ce aplicații instalăm și ce fac ele din telefonul nostru, există o aplicație care ne ajută să aflăm dacă programele de pe Android cer acces la diverse permisiuni care nu ar avea niciun sens. Ea a fost creată de cei de la Bitdefender și se numește Clueful Privacy Advisor.

Noi vă recomandăm să o instalați pe orice telefon ați avea pentru a avea o privire de ansamblu asupra activității aplicațiilor. În primul rând, Clueful scanează toate aplicațiile și vă oferă un scor al intimității, în funcție de cât de multe date oferiți din telefonul vostru către aplicațiile instalate. Eu, de exemplu, am un scor de 47.

Facebook Messenger cere nouă permisiuni

De asemenea, Clueful catgorizează aplicațiile în trei categorii – aplicații cu risc ridicat, aplicații cu risc moderat și aplicații cu risc scăzut. Ultima categorie, notată cu verde, marchează aplicațiile care nu au nevoie la foarte multe informații din telefon. De cele mai multe ori, acestea sunt cele offline, care nu au nevoie de un cont.

Aplicațiile cu risc moderat sunt cele în care intră Facebook Messenger, WhatsApp, Skype, Facebook sau Shazam. Ele cer acces la destule date din telefonul nostru, dar cu un scop bine definit și care este motivat de funcțiile aplicației. De exemplu, Facebook Messenger cere cele mai multe date dintre toate aplicațiile instalate de mine – nouă, dar toate sunt motivate.

Am descoperit și aplicații care au probleme. De exemplu, Shazam trimite IMEI-ul telefonului, adică acel cod unic de identificare al dispozitivului nostru, către un site numit data.flurry.com. IMEI-ul poate fi folosit pentru a urmări comportamentul nostru pe mai multe site-uri, iar apoi ne pot fi livrate oferte sau reclame.

O altă aplicație cu probleme este Think, un joc de inteligență care ne cere acces la pozele noastre. Nefiind o aplicație de mesagerie sau o rețea socială, atunci acest acces este nemotivat.

Clueful pentru Android pate fi descărcată aici. 

Lista celor mai importante permisiuni

• Write Social Stream – Permite unei aplicații să publice pe una dintre rețelele sociale, dar nu permite să citească.
• Write SMS – Permite unei aplicații să scrie SMS-uri. Aplicația nu va scrie singură, ci pur și simplu poate fi integrată ca scriitor de SMS-uri (vezi Google Hangouts)
• Write Settings – Poate schimba setările de sistem ale telefonului.
• Write Secure Settings – Poate schimba setările de securitate ale device-ului.
• Write GServices – permite unei aplicații să modifice serviciul de hărți Google
• Write External Storage – permite unei aplicații să stocheze conținut pe o sursă exterioară.
• Write Contacts – Permite unei aplicații să introducă un contact în telefon.
• Write Call Log – Permite unei aplicații să modifice datele de contact în telefon.
• Set Wallpaper – Permite unei aplicații să schimbe wallpaper-ul telefonului.
• Set Time și Set Time Zone – permite unei aplicații să schimbe ora.
• Send SMS – permite unei aplicații să trimită SMS-uri.
• Record Audio – permite înregistrarea audio pe telefon.
• Receive SMS sau MMS – Monitorizează mesajele, le înregistrează și le procesează.
• Read Call Log – Citește istoricul de apeluri.
• NFC – Folosește Near Field Communication.
• Internet – Folosește internetul
• Install Location Provider – Instalează un fișier de localizare în Location Manager.
• Get Tasks – Obține informații despre sarcinile existente ale telefonului.
• Flashlight – Accesează lanterna.
• Delete Packages – O aplicație poate șterge pachete de date din sistem.
• Change Wi Fi State – Modifică statusul conexiunii wireless
• Change Network State – Modifică statusul conexiunii mobile.
• Camera – Accesează camera video/foto
• Call Phone – Inițiază apeluri fără a mai intra în Dialer-ul standard al telefonului.
• Body Sensors – Monitorizează senzorii din telefon.

Descrierea completă a tuturor permisiunilor o găsiți pe forumul developerilor de Android.