Twisted Metal – Carnagiu pe patru roti [REVIEW]

Desi in ultimii ani a cam iesit din lumina reflectoarelor, la sfarsitul anilor ’90, seria Twisted Metal era foarte populara in randurile fanilor PlayStation. Avand in vedere ca cel putin un titlu bazat pe aceasta licenta a fost lansat pe fiecare din consolele Sony de pana acum, era de asteptat ca unul sa fie destinat si deja celebrului PlayStation 3. Daca a reusit studioul Eat Sleep Play sa creeze un nou etalon al celebrei serii Twisted Metal veti afla in curand.

Poveste

Povestea nu a fost niciodata foarte importanta pentru seria de fata. Aceasta este folosita mai degraba drept o scuza pentru a justifica evenimentele brutale de lupte intre vehicule din cadrul concursului Twisted Metal. Ca in fiecare an, Calypso, unul din cei mai bogati oameni de pe planeta, organizeaza un nou turneu al mortii, promitand ca ii va indeplini castigatorului orice dorinta, oricat de imposibila ar parea. Fiind insusi Satan, Calypso nu indeplineste dorintele castigatorilor exact in modul in care acestia se asteapta, folosindu-se de orice mic detaliu al formularii pentru a crea mai multa suferinta.

Ce avere colosală are fondatorul TikTok. L-a detronat pe ”Regele apei îmbuteliate” din China

Cutiile misterioase de la Lidl i-au înnebunit pe britanici. Ce descoperă oamenii în ele și care este ideea din spatele lor

Chiar daca in jocurile precedente din serie aveam de a face cu o selectie mare de personaje in modul poveste, de data aceasta urmarim doar trei fire narative: Sweet Tooth, Mr. Grim si Dollface. Povestile lor sunt prezentate gratie unor clipuri filmate, realizate intr-un stil foarte apropiat de filmele de tip „grindhouse”. Acestea sunt brutale si intunecate si ofera putina adancime personajelor principale.

Din pacate, fiecare poveste in parte este destul de scurta, cele trei campanii putand fi parcurse in 3-4 ore de un jucator experimentat.

Trebuie mentionat si faptul ca exista un numar foarte mic de secvente cinematice, iar evenimentele din campanie nu sunt legate intre ele in vreun mod coerent, ci sunt pur si simplu aruncate la intamplare. La sfarsitul fiecarei sectiuni avem de a face si cu lupte impotriva unor bosi, care aduc o bine meritata pauza din sirul de evenimente clasice.

Gameplay

Pentru a pastra traditia seriei, studioul Eat Sleep Play a mentinut schema de control clasica a jocurilor precedente, oferind insa si posibilitatea de a folosi scheme alternative pentru cei care prefera pozitionarea diferita a functiilor de pe controller. Personal am preferat sa merg pe schema veche, intrucat este foarte usor de memorat, mai ales cand iei in considerare faptul ca exista o tona de comenzi disponibile.

Foarte multe butoane au functii duble, iar acestea trebuie stapanite inca de la inceput, in cazul in care nu doriti sa se instaleze frustrarea pe la mijlocul jocului. De exemplu, butonul de acceleratie trebuie apasat de doua ori pentru a folosi Nitro, in timp ce butonul de frana trebuie apasat de doua ori pentru a merge cu spatele. Dureaza putin pana inveti toate aceste particularitati si cu siguranta puteau fi simplificate intr-un fel sau altul. Odata invatate insa, aceste comenzi devin practic reflexe in timpul luptelor haotice din joc.

Trebuie mentionat astfel ca, daca aveti probleme de concentrare, ar trebui sa va ganditi de doua ori pana sa cumparati Twisted Metal, intrucat este o experienta care va necesita atentie totala. Pe langa schema de control complicata, trebuie sa fiti constienti ca aproximativ opt alte vehicule vor alerga pe langa masina jucatorului, fiecare incercand din rasputeri sa o scoata din joc. Mai mult, multiplayer-ul suporta pana la saisprezece  jucatori, asa ca, daca preferati jocuri ceva mai “ordonate”, cel de fata nu e pentru voi.

Cum spuneam mai sus, povestea urmareste doar trei personaje, insa asta nu inseamna ca vehiculele celorlalti protagonisti mai vechi ai seriei au fost ignorate. Aproape toate vehiculele clasice s-au intors, fiecare cu specificatii si arme speciale proprii. Cele trei criterii care fac diferenta intre acestea sunt viteza, armura si armele speciale, fiecare eveniment necesitand un anume tip de vehicul. Evident, in curse este nevoie de o masina cat mai rapida, in timp ce in meciurile de anduranta va fi nevoie de ceva mare si rezistent la atacuri. Fiecare jucator isi va alege insa propriul vehicul preferat, intrucat stapanirea abilitatilor acestora poate face cea mai mare diferenta in gameplay, indiferent de specificatiile tehnice.

Din pacate, nu poti experimenta foarte mult pe parcursul campaniei, intrucat dificultatea jocului este destul de ciudata. Unele evenimente sunt atat de usoare incat pot fi duse la bun sfarsit dintr-o singura sesiune, in timp ce altele trebuie repetate de mai multe ori (in special cursele). Acest lucru poate sa ii frustreze pe jucatorii mai putin perseverenti, insa toti cei care joaca Twisted Metal ar trebui sa parcurga campania, intrucat serveste pe post de tutorial pentru modul multiplayer al jocului.

In prima instanta, este foarte ciudat comportamentul vehiculelor, acestea putand sa fie intoarse stand pe loc si pot sari, insa producatorii spun ca acest joc este mult mai apropiat de un shooter decat de un joc de curse. Acest lucru se reflecta si in arsenal, care poate varia de la diverse aruncatoare de rachete la pusti cu luneta, shotgun-uri sau bombe “lipicioase”. La toate acestea se adauga cele doua abilitati speciale ale fiecarui vehicul in parte, care folosite inteligent pot de multe ori face diferenta intre un succes sau un esec.

Chiar daca pot parea putine, cele opt medii de joc ofera o diversitate destul de mare, in special datorita dimensiunilor considerabile ale fiecaruia. Desi sunt destul de vaste, acestea pot fi parcurse destul de repede, si de putine ori stai sa cauti inamici de eliminat. De cele mai multe ori acestia nu stau foarte departe de jucator, iar obiectivul lor nu este obligatoriu sa iasa invingatori (intrucat se lupta foarte putin intre ei), ci mai degraba vor sa impiedice jucatorul sa castige.

Mentionam mai sus multiplayer-ul din joc, o componenta extrem de importanta pentru seria Twisted Metal. Eat Sleep Play a facut o treaba demna de lauda la acest capitol, cel putin din prisma functiilor incluse. Cand vine vorba despre multiplayer local exista posibilitatea de a parcurge campania alaturi de un prieten in split screen, sau de a pune la cale confruntari competitive de patru jucatori pe acelasi monitor. Jocul ofera si posibilitatea de multiplayer prin retea locala (LAN), insa cu siguranta online-ul este cea mai mare atractie.

Aici exista clasicele free-for-all si team-deathmatch, insa cel mai interesant este probabil Nuke Mode. Fiecare echipa trebuie sa distruga vehiculul conducatorului adversarilor, iar apoi sa il tarasca pana la un lansator de rachete care necesita un sacrificiu uman pentru a functiona. Odata lansata, racheta poate fi controlata manual, iar scopul final este distrugerea “mascotei” din tabara adversa.

Din pacate, multiplayer-ul online nu este tocmai bine pus la punct. Cel mai nou patch (versiunea 1.5) limiteaza accesul la aceasta componenta in Europa. Producatorii au promis ca vor repara aceata functionalitate cat mai curand.

Grafica si Sunet

Twisted Metal nu a fost niciodata o serie recunoscuta pentru fidelitatea grafica de invidiat si nu pare sa inceapa acum. Aspectul jocului este suportabil si nu reuseste sa uimeasca prin nimic. Este de laudat faptul ca avem de-a face cu niveluri atat de extinse si atat de detaliate, insa in acelasi timp avem de a face cu texturi slabe si cu inconsistente vizuale. Anumiti pereti pot fi sparti, in timp ce alti pereti identici opresc orice vehicul fara drept de apel.

Cel mai deranjant din punct de vedere al directiei artistice mi s-a parut faptul ca filmele si jocul in sine sunt practic doua entitati separate. In secventele cinematice ne este prezentata o lume intunecata, plina de violenta, in timp ce in joc avem de a face cu o paleta de culori stridente si un accent mai mare pus pe ridicol.

Nici sunetul nu este extraordinar, dar este macar functional. Vehiculele nu uimesc in niciun fel la acest capitol, in timp ce vocile apar mult prea rar pentru a fi notabile. Predominanta este vocea lui Calypso, care se aude inainte de fiecare cursa din modul Story. Coloana sonora este o amestecatura ciudata de metal cu rap, adaugand la inconsistenta pachetului.

Concluzii

Twisted Metal nu este un joc perfect si nu a fost niciodata menit sa faca parte din categoria “Triple A”. David Jaffe, producatorul jocului, a spus intotdeauna ca doreste sa ofere o experienta de calitate fanilor seriei. Intr-o oarecare masura a reusit sa faca asta, insa nu fara cateva stangacii.

Omiterea restului de personaje din modul campanie a dezamagit multa lume, intrucat finalurile in care Calypso ii pacalea pe toti erau deliciul seriei, iar multiplayer-ul care include toate elementele de care are nevoie pentru a ii tine pe jucatori lipiti de console nu functioneaza in parametri normali. Cu toate acestea, pot spune ca m-am simtit bine jucand noul Twisted Metal, iar acesta este in final cel mai important lucru.