Instagram, Kevin Systrom si miliardul de dolari – Povestea din culise
Chiar daca achizitii au loc in lumea IT cu o viteza ametitoare, cea mai recenta bomba din domeniu – cumpararea Instagram de catre Facebook s-ar putea sa fi avut altceva la baza decat banii.
Intr-un raport al celor de la Venturebeat se detaliaza un sistem extrem de interesant pus in miscare de Kevin Systrom care s-a finalizat cu achizitia serviciului Instagram de catre Facebook, pentru 1 miliard de dolari. Mai intai de toate, trebuie sa spunem ca palma a fost batuta dupa o perioada extrem de scurta de vanat investitori, mai exact pe parcursul weekend-ului.
Decizia achizitiei a fost luata, in proportie covarsitoare, de catre CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, in urma unei discutii cu Kevin Systrom. Surse apropiate de subiect au confirmat ca, desi continutul respectivei discutii nu este cunoscut, ea a avut loc in weekendul inceput pe 6 aprilie, iar trei zile mai tarziu, pe 9 aprilie, a fost anuntata incheierea afacerii.
Ce s-a intamplat de fapt?
Rezultatul achizitiei a fost implicarea indirecta a Twitter ca stimulent pentru Facebook. Desi existau deja speculatii legate de o achizitie Instagram de catre Twitter, gigantul din domeniul micro-bloggingului se pare ca se misca destul de lent pentru Kevin Systrom. Aatat de lent, incat in momentul in care a obtinut in sfarsit o oferta finaciara ferma, care se pare ca a fost de ordinul sutelor de milioane de dolari, respectiva oferta a ajuns direct la masa tratativelor cu Zuckerberg.
In aceasta etapa, angrenat de un nivel de paranoia legat de lipsa puterii in servicii mobile a Facebook, la care se adauga faptul ca Twitter ar fi devenit si mai puternic printr-o achizitie Instagram, Zuckerberg a luat decizia pripita de a investi un miliard de dolari in numerar si actiuni doar pentru a fi un pic mai puternic decat competitia.
Intr-adevar, Twitter ar fi beneficiat de achizitia Instagram, avand in vedere ca si el sta destul de slab pe partea de servicii mobile. Twitter a facut o oferta, insa a si a prelungit discutiile, moment in care co-fondatorul Instagram l-a abordat pe Zuckerberg pentru a incheia afacerea cu alt partener. Se spune ca Systrom nu a fost de acord cu unele conditii impuse de Twitter si nu a semnat oferta respectiva. Peste acest neajuns a venit Zuckerberg cu o oferta mai mare, blocand-o pe cea facuta de rivalul sau.
Procesul a fost mult mai complex decat cel ralatat, evident, insa esenta este ca Systrom a realizat ca detine o putere mai mare de negociere decat credea si a capatat o si mai mare incredere in valoarea companiei sale.
Afacerea s-a incheiat cu rapiditate, pentru ca CEO-ul Facebook era ingrozit de faptul ca Instagram ar putea ajunge la concurenta, pierzand astfel un numar foarte important de utilizatori.
Se spune ca Zuckerberg traieste in teama, crezand ca utilizatorii vor gasi alte platforme sociale si vor renunta la produsul sau. Acesta a fost si catalizatorul actiunii, poate pripite, de a cumpara solutia de photo-sharing pentru a nu ajunge pe mainile competitorilor. Nu avea un scop anume pentru solutia respectiva, dar speram ca o va putea oferi ca un serviciu in continuare, chiar daca acum apartine de Facebook.
Legat de doza de paranoia mentionata mai sus, da, notiunea ar parea exagerata, totusi, inca din 1996 un fost CEO Intel – Andy Grove detalia in propria carte fenomenul, in spatele unui titlu extrem de sugestiv referitor la viata companiilor din Silicon Valley – Only the Paranoid Survive. Acest nivel de paranoia este relativ normal in zona respectiva, Microsoft a fost unul dintre cei mai afectati, Apple procedeaza la fel cand vine vorba de Android, chiar si Google are temerile sale pentru segmentul de motoare de cautare sau aplicatii mobile.
Asadar, paranoia se poarta si este, se pare, si constructiva.