Tehnologia – De unde venim si incotro ne indreptam? [PARTEA 1]

E frapant cat entuziasm ne pot produce niste dispozitive care acum 20 de ani nici nu existau. Ganditi-va cate dintre gadget-urile indispensabile acum nu existau acum 20 de ani sau erau complet inaccesibile din cauza unor preturi diproportionale cu functionalitatea pe care o ofereau.

Era o perioada in care avansul tehnologic era atat de frapant si de atractiv, incat, pe langa faptul ca nu intelegeam cum sunt construite anumite dispozitive, acestea erau magice. Nu era vorba de magie in sensul clasic, cand ceva dispare dintr-o parte si apare intr-alta, desigur, ci despre niste lucruri pe care doar ni le imaginam si nu credeam sa le vedem materializate pana la sfarsitul vietii noastre.

Cei mai multi dintre noi, de exemplu, folosim mausul de cand folosim computerul, iar daca reusim sa privim acest dispozitiv indispensabil, atunci ar putea fi perceput cu usurinta ca un obiect incredibil. Era ceva magic in spatele unui aparat pe care il misti pe o suprafata, iar respectiva miscare era oglindita pe un ecran in timp real, ca sa nu mai atragem atentia asupra unui pret modic de 30 lei cu care acum poti sa-ti cumperi un maus. Nu asupra acestor elemente vroiam insa sa atrag atentia, ci asupra unora un pic mai complexe, care au avut o evolutie mai mult decat brusca in ultimele decenii.

Unde și când poți vedea Singur Acasă în decembrie. Pe ce post și în ce zile se va difuza celebra serie de Crăciun

Secretul pentru cele mai pufoase clătite de post. Ies mult mai gustoase dacă adaugi acest ingredient în aluat

GPS-ul

Global Positioning System sau GPS, la baza, se refera la un sistem de sateliti creat si intretinut de guvernul SUA cu ajutorul caruia in orice moment putem obtine informatii legate de localizare si de ora/data. Desi conceptul care sta la baza dispozitivelor GPS actuale a fost finalizat in 1994, primele etape au fost initiate cu mai bine de 50 de ani in urma.

Ideea e simpla: cu ajutorul a unui dispozitiv compatibil cu acest serviciu si cu ajutorul a 4 sateliti in raza aparatului, printr-un proces intitulat triangulare, pozitia respectivului aparat este definitita cu precizie de cativa metri. Pe langa utilitatea evidenta de a detecta pozitia unui aparat sau a unei persoane, la cativa ani dupa aparitia tehnologiei au aparut si primele aparate care asociau respectivele coordonate la puncte pe o harta.

Desi initial era vorba de niste aparate masive, cu un grad de portabilitatea redus, acum situatia este complet diferita. Exista module GPS pe Bluetooth sau USB pe care le puteti conecta la telefoane sau PC-uri, pentru a profita de aceeasi functionalitatea a traseelor cu ajutorul unor harti offline sau online. In plus, GPS-ul nu mai este un confort, ci este o necesitate. Integrat de exemplu chiar si in majoritatea telefoanelor inteligente de generatie recenta, GPS-ul sta la baza confortului psihologic teribil pe care il ai cand cauti un POI (punct de interes) sau o adresa. Practic, vremurile in care opreai un necunoscut pe strada pentru a-l intreba unde este cutare numar/strada au apus deja de mult timp. Astfel, minunea faptului ca scoti un aparat din buzunar, care nu foloseste o conexiune la internet nici macar pentru a descarca niste harti, si in cateva secunde acesta iti spune cu precizie elvetiana unde esti si cat mai ai de parcurs pana la cel mai apropiat McDonalds, si-a pierdut 85% din farmec.

Pentru cei care inca mai savureaza cu interes experienta de a sta cu o harta in mana intr-un oras nou, eu zic ca factorul ecologic trebuie luat serios in considerare, ca sa nu mai atragem atentia si asupra faptului ca o harta de pe GPS se actualizeaza mai ieftin decat o harta reala.

Ce poate sa urmeze?

Rusii lucreaza la un sistem asemanator cu cel creat de americani cu GPS-ul, insa intitulat GLONASS (Global Navigation Satellite System). Satelitii sunt sus pe cer, dispozitivele portabile au inceput deja sa apara, nu mai lipseste decat o sustinere suficient de solida pentru ca o alternativa la un sistem vechi deja de cateva decenii sa ajunga si in dispozitivele integrate in bordurile masinilor sau in smartphone-urile viitoare. Nu de alta, dar alternativele si concurenta stimuleaza cel mai bine evolutia, si mai ales, se reflecta in beneficii pentru utilizatorii finali, adica noi.

Cu totii dorim o pozitionare mult mai rapida cand intram in aplicatia GPS si un timp de repozitionare mai scurt, in cativa ani poate le vom avea.

Smartphone-ul

Chiar daca telefonul mobil are mai bine de un sfert de secol de la lansare, smartphone-ul este acum regele si, din pacate sau din fericire, sansele sa mai si coboare de pe tron sunt minime.

Totusi, ce este un smartphone? Fata de conceptul clasic de telefon folosit doar pentru dat telefoane si de scris mesaje, noua generatie de telefoane inteligente combina intr-un singur aparat functionalitatea unui PDA (Personal Digital Assistant) clasic cu functia de telefon. Printre elemente care definesc un smartphone actual se numara un ecran de inalta rezolutie sensibil la atingere, un cip wireless pentru acces la internet, GPS, o camera digitala foto/video si multe aplicatii.

Pentru a intelege de unde s-a pornit, in 1992 primul smartphone creat de IBM se intitula SIMON si, pe langa un ecran sensibil la atingere, acesta venea preinstalat cu o aplicatie de calculator, cu un calendar, o aplicatie de notite, un client de e-mail, jocuri si cu abilitatea de primi si trimite e-mailuri. Desi acesta a fost inceputul, Symbian a dus conceptul de smartphone multi ani pe umeri cu telefoane precum cele din seria Communicator de la Nokia sau R380 si P800 de la Ericsson.  Desi in 1996 Nokia lansase deja primul Communicator, abia in jurul anului 2000 au inceput sa apara mai multe optiuni din aceasta gama.

Chiar daca acum smartphone-urile evident ca nu mai au un target exclusiv business, cu exemple precum Apple iPhone sau Samsung Galaxy care se adreseaza oricator tipuri de utilizatori, primul terminal care a inceput sa rescrie aceasta linie a fost Nokia N95. Acesta din urma a fost printre primele terminale, daca nu chair primul, care venea cu GPS, camera de 5MP cu blit LED, conectivitatea 3G si WiFi, posibilitate de filmare si TV out.

In ceea ce priveste situatia actuala, desi asupra Symbian se trage in curand cortina, diversitatea platformelor din care puteti alege cred ca atins apogeul. iOS, Android, BlackBerryOS, Maemo sau Windows Phone 7 toate sunt posibilitati demne de luat in calcul si, mai ales, sunt platforme in continua evolutie dar si concurente, intr-o cursa permanenta pentru a domina piata.

Tinand cont ca livrarile de smartphone-uri in 2010 au crescut cu 74% fata de 2009, e doar o chestiune de timp pana vom avea toti macar un smartphone in buzunar, indiferent daca il folosim sau nu la mai mult de 10% din functionalitate.

Ce poate sa urmeze ?

Ma uitam in urma cu ceva timp la un serial de animatie in care o versiune de iPhone fictiva – eyePhone se implementa undeva in coltul ochiului, inregistra tot ce se petrecea in fata ochiului si proiecta continut pe un ecran virtual aflat la cateva zeci de centimetri distanta de cap. Chiar daca suntem inca departe de astfel de concepte, telefoane cu parti semnificative transparente am intalnit, iar smartphone-uri cu mini proiectoare integrate sigur se fac undeva in China, din moment ce avem deja camere foto cu mini proiectoare. Smartphone-ul tinde sa devina centrul vietii noastre digitale.

Linia dintre smartphone si PC s-a incetosat de mult, linia dintre acelasi dispozitiv pe care il folositi pentru apeluri si o camera foto/video este de asemenea foarte subtire, continutul de pe telefon poate cu usurinta si fara fir sa ajunga pe TV, nu mai ramane decat sa fie mai subtire, mai rapid, mai usor si, sper sa nu, mai transparent.

Chiar daca nu pare sa fie o prioritate pentru producatori, ar fi o placere ca un smartphone sa ofere o autonomie mai mare de o zi, iar in ceea ce priveste rezistenta la socuri sau la zgarieturi cred ca ar fi un compromis bun, tinand cont de suma pe care o cheltuim.

DVD Player-ul

Chiar daca pana si un DVDPlayer am ajuns sa-l folosim doar ca sa ne uitam la nunti si, eventual, la cateva filme de colectie, la momentul lansarii, in 1994, aceasta clasa de produse a fost pentru mult timp cel mai rapid adoptata la nivel global din toate timpurile. Legat de functionalitate, daca initial un DVD Player era suficient sa redea filme originale cumparate din magazin si eventual cele cateva copii fidele pe care le aveam in biblioteca, nu a durat mult pana ce aceasta functionalitate a devenit insuficienta. Desi inca de la inceput aproape orice DVD Player era capabil sa redea si CD-uri Audio sau VCD-uri, un nou val de adoptare a acestor dipozitive a fost initiat odata cu introducerea suportului pentru redarea de formate mult mai putin oficiale precum MP3, AVI, MP4, DivX, XviD si nu numai.

Odata cu stabilirea stick-urilor ca medii foarte eficiente de transfer de informatii, DVD Player-ele au fost primele aparate, in afara de un computer, care au integrat un port USB host pentru a reda continut multimedia de pe un Stick USB. Simultan cu adoptarea extrem de rapida a LCD–urilor si panourilor cu plasma in sufrageriile celor mai multi dintre noi, la capitolul conectica a DVD Player-elor au aparut porturile HDMI, care erau complementate de algoritmi complecsi de postprocesare si upscaling pentru a mari artificial, dar cat mai eficient, rezolutia continutului video redat pentru ,,a da bine” pe un TV cu diagonala de un metru.

Sunetul a fost un alt aspect extrem de important al DVD Player-elor. Luand in considerare prezenta unei coloane sonore pe 6 canale pe un procent de peste 90% din DVD-uri, cele mai multe DVD playere erau insotite de sisteme audio 5.1, tocmai pentru a profita de un sunet de calitate.

In ceea ce priveste pretul acestor dispozitive, indiferent cat de mult se vor ieftini tehnologiile integrate, trebuie sa retineti ca aproximativ 20$ din pretul fiecarui DVD Player pleaca spre companii precum Sony, Philips, Toshiba sau Time Warner pentru a acoperi licentele implicate in lucrul cu astfel de discuri.

Ce poate sa urmeze ?

Desi discurile nu par sa moara prea curand, fie ele DVD-uri sau Blu-ray, conceptul clasic de DVD-Player sigur va mai trece prin schimbari mult mai semnificative decat cele prin care a trecut deja, pana sa fie inlocuit ireversibil. Aplicatiile cel mai probabil isi vor gasi loc si in acest dispozitiv aflat sub TV, in unele cazuri acest lucru deja se intampla. Vom putea, pe langa vreme sau clipuri YouTube, sa socializam, sa inchiriem filme (preferabil nu doar in SUA) si sa introducem in el tipuri de date din ce in ce mai variate. Tinand cont de trendul global de centralizare si agregare de functii in dispozitivele moderne, DVD Player-ul are toate sansele sa inlocuiasca atat o statie de amplificare audio, cat si un TV Box sau orice alta sursa de divertisment care isi mai gaseste loc in sufragerie.

Doar nu credeati ca asta e tot nu? Mai sunt si alte dispozitive interesante care ne fascinau imaginatia acum 20 de ani si care merita mentionate. Va asteptam in scurt timp pe playtech.ro pentru partea a doua a acestui articol.

Citeste si:  Tehnologia – De unde venim si incotro ne indreptam? [PARTEA 2]