Dragon Age 2: un pic mai aratos, dar cam atat!

Probabil cei care imi urmaresc review-urile cu regularitate cunosc raritatea notei 10. Cu toate acestea, a fost un joc care a primit toate laudele din partea mea si chiar a meritat o asemenea nota. Desigur, vorbesc despre Dragon Age: Origins. Ehh, de data acesta o sa vorbesc despre succesorul sau, si anume Dragon Age 2. Dar destul cu amintirile. Sa vedem daca un acest nou titlu Bioware se ridica la inaltimea primului Dragon Age.

De la inceput aflam de un erou-legenda in tinut si avem una bucata don’soara draguta, care se chinuie sa scoata ceva informatii despre al nostru erou. De ce? Pentru ca tinutul este amenintat din toate directiile si are nevoie de nimeni altul decat de campionul nostru pentru a salva situatia. Tanara stoarce cu forta de la un pitic (dwarf) numit Varric, povestea lui Hawke (legenda de care tot vorbim), de la inceput pana in momentul actual, pentru ca grupul religios The Chantry sa te gaseasca. Astfel, te vei gasi in postura lui Hawke (de precizat ca poti schimba numele daca te deranjaza) si iti vei incepe aventura, dar nu singur, ci alaturi de tanara domnita paladin. Ca tot vorbim despre Hawke, de data aceasta el a primit si o voce, pentru ca noi sa ne bucuram mai mult sau mai putin de remarcile lui.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

De data aceasta jocul ofera alta perspectiva, nu mai este povestea unui personaj de tipul „cel mai tare din parcare”; de fapt multi dintre monstrii infioratori despre care se vorbeste ca tu i-ai fi facut praf in trecut se vor dovedi a fi doar niste lupi sau alte fiare de proportii cat se poate de normale. In orice caz, povestitorul nostru, dwarf-ul mai sus mentionat, va creea o stare de suspense de la inceput pana la sfarsit, iar povestea va fi presarata cu rasturnari de situatie la tot pasul. Un element in comun cu primul joc este faptul ca actiunile tale influenteaza in mod direct povestea, finalul fiind decis de deciziile luate de tine pe parcursul aventurii. Toate ca toate, dar povestea pare cam fortata, din cand in cand, ca sa nu mai spun de locatiile extrem de limitate. Macar durata a ramas la dimensiuni maricele, avand cel putin 20 de ore de gameplay, bineinteles asta fara side-questuri.

La inceputul jocului trebuie, bineinteles, sa iti editezi personajul. Iar pentru asta ai destula libertate, frumusetea nefiind o cerinta si astfel, daca vrei, iti poti bate joc in multe feluri de aspectul fizic al eroului pe care il vei controla. Totusi, surpriza vine atunci cand esti aruncat in joc, si cand spun surpriza sunt cam ironic, avand in vedere ca ea se refera la faptul ca nu vei observa nici o schimbare dramatica. Comenzile sunt in mare aceleasi ca in DA, iar pentru ca tot ne-am plans ca nu puteam da camarazilor nostri comenzi multiple, ghiciti ce? Nici de data aceasta nu o putem face. Un alt lucru in esenta neschimbat este sistemul de avansare in nivel, spun in esenta pentru ca acum au fost introduse niste mici variatii sub forma unor abilitati deblocate doar atunci cand obtii ura sau dragostea unui partener de lupta. De exemplu, daca l-ai suparat pe unul din camarazii tai destul de tare incat sa te urasca, va fi posibila accesarea unei abilitati care transforma aceasta ura in ceva constructiv. Un alt lucru interesant consta in faptul ca poti discuta cu colegii de quest, aceste discutii de fundal fiind definitori pentru Dragon Age 2. Bineinteles ca sunt si amuzante, pline de insertii hilare si poti pierde cateva ore bune doar discutand, de exemplu, cu interesul tau amoros. Situatiile in care vei fi pus difera in functie de alegerile pe care le faci, existand astfel de puncte in care vei fi pus sa alegi (asemanator sistemului din Mass Effect).

Cat despre insotitorii tai in aventura, ei iti vor fi de un real ajutor in anumite puncte ale povestii, iar cel mai important este sa iti alegi cu grija ajutoarele in questuri pentru ca o echipa echilibrata este cheia succesului in acest joc. Astfel, in componenta party-ului tau este absolut necesar balansul intre clase, oricat de tentant ar suna un party numai de razboinici. Ahh si inca ceva, daca vrei ajutor din partea companionilor tai, vei fi nevoit sa le dovedesti ca le esti prieten, pentru o rezolvare completa a questurilor. Sunt prezente tacticile de lupta prestabilite, intalnite si in primul joc, ce vor fi niste elemente ajutatoare pe parcursul jocului. Dar diferenta este ca, de data aceasta, daca nu cumva doresti niste camarazi inutili, va trebui sa alcatuiesti o lista de actiuni cat mai precisa pentru ai tai camarazi. Ca sa explic mai bine situatia, ai o echipa sinucigasa care se va arunca in orice lupta fara nici un fel de strategie. Ai doua variante, poti sa dai comenzi individuale ceea ce necesita multa atentie asupra comanionilor tai de tip marioneta si este cam frustrant, inteligentul artificial fiind asemeni unei capite de paie. A doua varianta este cea de care am pomenit mai sus, iar o lista intemeiata cu atentie nu iti va scoate perii albi.

Toate schimbarile ce au fost facute la partea de gameplay ne arata ca producatorii s-au axat foarte puternic pe crearea unui produs functional pe toate platformele disponibile. Astfel, controlul personajelor si interactiunea cu mediul de joc au fost vizibil imbunatatite pentru console, mecanicile de joc fiind vizibil imbunatatite si ele. Cat despre varianta de PC, singura problema este camera usor haotica care cu siguranta a fost optimizata pentru console.

Toate ca toate, dar BioWare au dat si cu bata in balta la varietatea locatiilor de desfasurare a jocului. Asadar, cea mai mare parte din timp o vei petrece in Kirkwall, unde, dupa ce vei explora districtele acestuia, te vei gasi plictisit de acelasi loc si asta nu dupa mult timp. Exista totusi si o alternativa, si anume Darkwood, unde mai gasesti niscaiva questuri. In comparatie cu Origins este foarte saracacios, ma asteptam la ceva mai mult de la universul Dragon Age si sper ca pe viitor se va tine cont de aceaste lacune, care pe mine unul m-au deranjat destul de mult.

La partea vizuala, jocul arata destul de bine. DA 2 ofera o experienta vizuala cu adevarat senztionala, dar asta pana privesti in detaliu. Personajele au o anumita rigiditate care deranjeaza, unele avand animatii chiar dezamagitoare, ca sa numai spun de jumatatea de Hawke cu care m-am intalnit. Avem si treceri prin ziduri, dar cea mai rea parte este impresia de film dublat, adica sincronizarea vocii personajelor cu miscarea buzelor care este de-a dreptul ingrozitoare. Dupa ce ca exista mari lacune la capitolul varietatea locatiilor, daca cumva credeti ca nu o sa va plictisiti de Kirkwall nici o problema, se adauga la reteta texturi si cladiri reciclate pentru ca experienta sa fie si mai repetitiva. Dar nu toate sunt rele. Efectele vizuale din timpul luptei au fost imbunatatite considerabil, impactul cu inamicii si multe din animatiile vrajilor arata surprinzator de autentic. Si cum iubim sangele, de data aceasta avem parte de el, chiar din abundenta uneori, DA 2 invatand ca inamicii trebuie sa sangereze dupa cateva lovituri. Cat despre partea sonora, ce pot spune, toate laudele din partea mea. Muzica este superba si actorii vocali au facut o treaba exceptionala. Vociile te motiveaza si te fac sa te simti cu adevarat implicat in poveste, iar totul suna asa cum ar trebui.

Jocul nu mi-a facut o impresie prea buna, mai ales la asteptarile care le aveam de la urmasul lui Origins ca sa nu mai zic cat de mult l-am asteptat. La final, Playtech ii acorda un 7,8, Dragon Age 2 fiind „omorat” de lipsa diversitatii si de experienta liniara, dar sa nu se inteleaga ca ar fi un titlu de ocolit. Asteptam imbunatatiri in viitor, mai ales ca dupa finalul abrupt al jocului ne asteptam la continuari.