HTC One M8 – ”Acel” smartphone despre care vorbește toată lumea [REVIEW]
HTC One M8 este, după cum ați aflat, noul HTC One, noul flaghsip al producătorului care și-a făcut intrarea și pe piața din România săptămâna trecută, la scurt timp după lansarea internațională de la Londra. Așadar, este timpul ovațiilor, este timpul ca toată lumea să se agite pentru că HTC One a devenit mai bun. Sau așa ne lasă producătorul să credem…
Ei bine, jucăria a ajuns și pe mâinile noastre și am întors-o pe toate părțile timp de o săptămână înainte de a vă spune ce impresie ne-a lăsat. Smartphone-urile sunt un produs destul de intim, ce implică un obiect pe care îl ținem în mână, cu siguranță mai mult decât pe persoana de lângă noi, fie ea iubită, soție sau amantă. Pe de altă parte, este considerat și obiectul cu cei mai mulți microbi și am să mă opresc aici înainte să fac vreo comparație… 😀
Am început review-ul într-o notă puțin discordantă, din cauza design-ului acestui produs. HTC are o politică legată de produse, împrumută inteligent viziunea lui Apple, rareori o și perfecționează. Cazul de față este unul pozitiv, HTC One M8 are un design extrem de elegant, care ar face invidios pe oricare din concurenții săi. Este mai subtil și este perfecționat în comparație cu vechiul One. Așezat într-un magazin, alături de S5, este mai puțin probabil să atragă atenția atât de mult. Asta până când îl iei în mână. Momentul acela este de neuitat, magic, ai impresia că sunteți prieteni de multă vreme și începi să îi povestești tot ce ai mai făcut până atunci, cum mai stai cu dragostea, ce mașină ți-ai cumpărat, cum ți-a fost deja zgâriată… Cam așa cred că va descrie un pasionat al brandului noul flaghsip, HTC One M8. Desigur, noi trebuie să fim puțin mai exigenți și mai practici și să îl tratăm cu mai multă obiectivitate.
Design
E drept, design-ul lui HTC One M8 impresionează mai mult din momentul în care ții telefonul în mână. Pe raftul magazinului, pare elegant și simplist, o bucată de metal bine finisată, ce pare că ascunde în spatele ei mult mai multe decât ne lasă să vedem.
HTC a mers la sigur cu acest model. A luat un produs care anul trecut a avut un succes răsunător și l-a finisat bine din toate punctele de vedere pentru a veni cu o nouă variantă anul acesta. A ținut cont de tendințele pieței și și-a ascultat utilizatorii în ceea ce privește micile probleme pe care le avea primul model. Carcasa este realizată din aluminiu, un singur bloc de aluminiu, șlefuit cu măiestrie de cei mai vrednici fierari. Este un telefon măricel, puțin mai mare decât varianta anterioară, puțin mai mare și decât Galaxy S5, chiar și mai greu. Dar asta nu e o problemă.
Ecranul cu margini subțiri este unul de 5 inci, puțin mai mare ca cel de anul trecut, în principal pentru a adapta butoanele de control pentru sistemul de operare, care acum sunt direct pe ecran, la fel ca în cazul lui Nexus 5. Ecranul este încadrat de cele două difuzoare frontale pe care HTC le recomandă ca parte a sistemului BoomSound, o denumire mult prea generică și lipsită de valoare pentru un dispozitiv atât de elegant. În partea inferioară, avem logo-ul HTC, chiar pe centru, iar în partea superioară se află senzorii de luminozitate și de proximitate, precum și camera frontală.
Spatele este, după cum am spus, construit dintr-un singur bloc de aluminiu, finisat până la refuz pentru a avea o textură foarte fină la atingere, și încorporează în partea superioară un bliț dual, camera foto principală și una secundară, așezată mai sus, al cărei rol este acela de a citi profunzimea de imagine.
Butonul Power/Stand-by se află în partea superioară, unde marginea este de culoare neagră și ascunde senzorul de infraroșu, ce permite folosirea dispozitivului ca telecomandă pentru televizor sau alte electronice compatibile cu software-ul.
Cartela SIM este pe partea stângă, iar lăcașul pentru microSD pe partea dreaptă, ambele fiind detașabile cu ajutorul acului special care se regăsește în cutie sau cu ajutorul unei agrafe.
Partea inferioară deține același element de culoare neagră, ce încadrează conectorul de căști și conectorul microUSB pentru încărcare și transfer de date.
Cutia este destul de plată, interesantă ca design, și conține, pe lângă veșnicele manuale de utilizare, agrafa pentru lăcașul de SIM și de card, încărcător, cablu de date, o pereche de căști destul de bunicele, cu silicoanele de culoare roșie, și o husă siliconică gri, pentru protecția capacului.
Specificații
[table id=229 /]
Galerie Imagini
[dmalbum path=”/wp-content/uploads/dm-albums/HTC One M8/”/]
Display
Display-ul este reușit din aproape toate punctele de vedere. Recunosc că îți ia puțin să te obișnuiești cu butoanele de control ale sistemului de operare, așezate direct pe ecran, însă după câteva zile nu am mai avut nici o problemă cu acestea, ba chiar păreau natural poziționate. Culorile sunt foarte precise, nu sunt saturate exagerat și nu par atât de vii ca cele afișate pe un ecran de Samsung. Sunt exact culorile corecte, pe care ar trebui să le afișeze orice dispozitiv.
Unghiul de vizibilitate este foarte bun, aș spune că este apropiat de maxim, iar ecranul nu își pierde din proprietăți atunci când este privit dintr-un unghi mai incomod. Luminozitatea este foarte bună, se adaptează rapid atât la interior, cât și la exterior. HTC One M8 nu are nici o problemă cu utilizarea la exterior – nici nu m-aș fi așteptat la acest lucru, având în vedere că este vârful de gamă.
Camera Foto
Ei, aici discuția are puțin de suferit și mai pierde din nivelul pozitiv la care a ajuns. HTC a folosit aceeași cameră UltraPixel, pe care a instalat-o și pe vechiul One. Senzorul este semnificativ mai mare decât la alte modele ale competitorilor, însă rezoluția de 4 megapixeli se păstrează. Principiul este același cu al unui DSLR cu senzor crop, APSC, și al unuia cu senzor FullFrame.
HTC One M8 se dorește a fi acel FullFrame care se comportă mai bine în situații de lumină slabă, însă în cazul de față cu un cost – rezoluția.
E drept, imaginile sunt mai luminoase, oricum le-ai compara, însă arată bine doar vizionate pe telefon, odată ce le aduci pe un monitor sau vrei să le printezi (știu, foarte puțină lume mai face asta), diferența este net vizibilă. Multe din funcțiile camerei sunt pentru „luat ochii” utilizatorului. Dispune și de setările manuale de expunere și ISO, precum și de o funcție pe care mai toți producătorii o marketează foarte agresiv, iar în cazul lui HTC se numește UFocus. Aceasta permite refocalizarea în alt plan, pe imaginea deja capturată, pentru a pune în evidență alte elemente din acea fotografie. Aici intră în discuție a doua cameră foto, care stochează informațiile despre adâncime.
Culorile sunt îmbunătățite față de camera de anul trecut, nivelul de detalii este parcă puțin mai bun (ciudat, pentru că dispune de același senzor), aberațiile de culoare au fost rezolvate, însă cam atât.
Imaginile făcute cu HTC One M8 lasă de dorit, destul de mult chiar.
Software
HTC One M8 beneficiază de o nouă interfață Sense, care ajunsă la versiunea a 6-a este acum promovată ca Sixt Sense. Drăguț jocul de cuvinte, mult mai drăguț decât denumirea difuzoarelor. Dispozitivul dispune și de acel BlinkFeed deja foarte popular și asemănător cu Flipboard, care adună informații de pe multe site-uri și poate fi customizat în acest sens – le afișează într-un mod simplu și elegant.
HTC a personalizat aproape orice meniu și buton posibil pentru a fi ca idee similar cu interfața stoc de Android, însă le-a schimbat cu totul ordinea și poziționarea. Design-ul acestora este unul de tip ”flat”, așa cum se pare că cere toată lumea de la apariția lui iOS 7, și asta nu e neapărat un lucru rău.
Autonomie
HTC a înțeles un lucru: utilizatorii de smartphone își schimbă foarte rar acumulatorul, mai ales în cazul celor high-end. Unde mai pui că dorința de a îl schimba cu totul intervine de la an la an, în ideea în care apare altul mai performant cel mult la 6 luni. Așadar, acumulatorul este integrat, ca și la vechiul HTC One, și are acum 2600 mAh, față de 2300 mAh. O creștere destul de mică, însă substanțială prin faptul că s-a lucrat la consumul de energie al ecranului și al procesorului.
Testat în aceleași condiții pe care le folosim și cu alte telefoane, adică luminozitatea setată pe automat, 3 conturi de e-mail, vreo 5 de social media, navigare web moderată, cel puțin jumătate de oră de gaming și încă o jumătate de oră de vizionat clipuri YouTube, precum și convorbiri totale de aproximativ 80 de minute, HTC One M8 reușește cu succes să ajungă la o zi completă cu încărcare dimineața la prima oră și aproximativ 12% baterie undeva pe la ora 23:00.
Audio și Voce
Calitatea difuzoarelor este din categoria celor foarte bune. Pentru muzică sau filme, HTC One M8 reușește să impresioneze utilizatorul prin volum și fidelitate. Poziționarea frontală a acestora este o idee foarte bună, pe care toți producătorii ar trebui să o ia în calcul. Pe de altă parte, situațiile în care poți să te uiți la un film sau să asculți muzică doar la boxele telefonului sunt limitate. Dacă ești în tren, pe stradă, în autobuz sau metrou ori la birou, implicit vei folosi căștile pentru a nu îi deranja pe cei din jur (se recomandă), nu toată lumea împărtășește gusturile tale muzicale. Dacă ești acasă și îți place așa mult muzica, cel mai probabil ai o pereche de boxe la care să o asculți.
Din punct de vedere al convorbirilor, microfonul pentru atenuarea zgomotului de pe spatele telefonului face o treabă foarte bună. Difuzorul de convorbiri este, desigur, unul dintre cele două difuzoare folosite pentru audiție, la un volum mai redus, evident, și se aude clar și frumos.
Concluzii
Sunt doar câteva telefoane pe piață, la momentul actual, care ies cu adevărat în evidență. Printre acestea se numără și noul HTC One M8 și sunt lăudabile atât construcția, cât și performanța acestuia. Da, rețeta a fost gândită anul trecut, iar până acum perfecționată. Design-ul este deosebit și cu siguranță atrage privirile mai mult, telefonul este foarte robust, se ține bine în mână (deși recunosc că atunci când ești transpirat trebuie să strângi tare de el ca să nu îl scapi pe jos) și se comportă exemplar.
Nu am insistat foarte mult pe performanță, iar asta dintr-un simplu motiv: este vârful de gamă,doar nu vă imaginați că există aplicație care să nu ruleze foarte bine pe el! Nu există întârzieri în meniuri sau în cadrul aplicațiilor, nici măcar o întârziere la deblocarea ecranului, dacă ar fi să îi căutăm nod în papură.
Camera foto, of, camera foto este probabil singurul motiv pentru care nu l-aș recomanda. Când mă întreabă cineva de camera foto, primul lucru pe care îl fac este să oftez… of! E OK, însă cam atât. La acest capitol, HTC nu are nici o justificare, acum toată lumea face poze cu telefonul.