Playfilm – Allegiant, dovada că filmele inspirate de cărți pentru adolescenți trebuie să dispară

Allegiant este cel de-al treilea și penultimul film din seria Divergent și aceasta este recenezia noastră pentru el. După ce l-am văzut, mi se pare greu să cred că cineva a fost complet mulțumit.

A trecut un an de la Insurgent și cred că majoritatea oamenilor nu și-ar fi amintit de serie dacă nu ar fi avut parte de diversele postere și reclame la metrou. Inspirându-se din alte serii care au avut parte de succes în rândul adolescenților, producătorii seriei Divergent au ales să împartă ultima secțiune în două filme. Astfel, Allegiant este doar prima parte, urmând ca Ascendant să marcheze finalul seriei. Până acum am avut parte de Divergent și Insuregent, iar noua producție confirmă panta descendentă a seriei.

La finalul Allegiant, conștient de încasările din ce în ce mai mici ale filmelor, nu puteam decât să mă întreb: oare câți dintre cei care au văzut primul film vor mai veni și la cel de-al patrulea? Mulți dintre ei se așteptau ca Allegiant să aducă puțină claritate seriei. Nu a fost cazul. Filmul ne bombardează cu detalii care mai de care mai ciudate, nu face decât să complice și mai mult poveste și îți ia ochii în unele momente cu elemente atât de ciudate, încât, după cum am spus în titlu, nici măcar … nu o să ți se mai pară un film science-fiction.

Pentru Chicago, orașul nefericit ai cărui locuitori probabil așteptau un trai mai bun, trebuie să vă spunem că lucrurile stau la fel de rău. În cazul în care ați urmărit filmul precedent, atunci probabil vă amintiți cum, la final, oamenii se îngrămădeau către zidul care îi separa de restul lumii. În paralel, Evelyn le spunea tuturor că umanitatea îi așteaptă cu speranță. Undeva între Insurgent și Allegiant, Evelyn se pare că s-a răzgândit, iar soldații ei păzesc ieșirile din oraș în timp ce demarează o acțiune de eliminare a tuturor colaboratorilor lui Janine.

”Te numeri printre cei care au fost de partea lui Janine? Ne pare rău, va trebui să-ți tragem un glonț în cap”. Cam așa stau lucrurile acum în Chicago. Dar stați liniștiți! Nu veți apuca se vedeți creieri împrăștiați pe pereți. Până la urmă, avem de-a face cu un film PG-13, iar producătorii au vrut să se asigure că tânăra audiență nu va avea nicio problemă în a obține un bilet la film.

Astfel, oamenii din Chicago încă sunt captivi în spatele unui zid, care nu este escaladat decât de cinci personaje: eroina principală, protectorul ei, oportunistul, personajul care se căiește pentru păcatele sale și tipa care e acolo doar pentru ca eroina să nu fie singura femeie. Le cunoști, probabil. Sunt cele 5 tipologii care stau la baza protagoniștilor din Allegiant și pe care le-ai mai văzut în nenumărate alte filme.

Moneda din România care a ajuns să se dea cu 50.000 de lei. E posibil să o mai aibă bunicii

Se schimbă vremea radical. Se întâmplă chiar din ziua de Florii, anunţ de ultimă oră

Naivă, ignorantă, acestea ar fi doar două dintre caracteristicile pe care i le-ați putea atribui lui Tris în acest film. Dar, din punctul meu de vedere, cel mai bun este ”inutilă”. Cu excepția unei singure scene de la început, acțiunile ei sunt atât de neinspirate, încât îl pun la un moment dat pe Four în pericol de moarte. Asta deoarece Tris se lasă înșelată extrem de ușor de către David, principalul antagonist din acest film.

Four este singurul care are habar de ceea ce se întâmplă. Four este cel care previne dezastrul în orice moment și el încearcă să-i explice la un moment dat lui Tris că noul ei prieten, David (jucat de Jeff Daniels) nu este chiar ceea ce pare. Eforturile lui, însă, nu produc niciun rezultat, iar Tris preferă să se încreadă într-un tip pe care îl cunoaște de doar câteva zile și nu în cel care a ajutat-o să supraviețuiască în două filme.

Acum, nu vreau să fac un spoiler așa că nu vă voi spune cine este David sau ce a făcut el. Însă vă voi spune doar că David vorbește de parcă vrea să-mi vândă un iPhone. Sincer, are genul de discurs pe care îl auzi doar în keynote-urile celor de la Apple. De fapt, acesta este probabil și motivul pentru care discursul lui are un efect atât de puternic asupra lui Tris.

Până acum, avem parte de performanțe slabe ale actorilor și un scenariu care lasă de dorit. Ce ne mai rămâne? În mod normal, efectele speciale ar trebui să fie salvarea unui asemenea film, dar în cazul lui Allegiant, acestea nu fac decât să contribuie la impresia negativă pe care ți-o lasă filmul. Menit să fie comparat pentru totdeauna cu Hunger Games și Maze Runner, Allegiant nu poate face față niciunuia dintre aceste filme la capitolul vizual, singurele cadre reușite fiind cele în care putem vedea orașul Chicago. În rest, totul pare exagerat

Într-un final, trebuie să recunosc că producția poate nu merită toate aceste lucruri rele care sunt spuse despre el. Într-adevăr, audiența este forțată de multe ori să ignore anumite greșeli majore în scenariu, iar efectele speciale nu ar putea impresiona pe nimeni în ziua de azi. Dar Allegiant nu a fost niciodată menit să fie un blockbuster sau un film de Oscar, ci o peliculă de tipul ”cheap entertainment”, iar din acest punct de vedere, producătorii au obținut exact ceea ce au vrut.

Dacă vreți să vedeți Allegiant, vă recomand să mergeți la IMAX, unde efectele speciale arată mai bine și experiența este mai bună.