09 feb. 2016 | 15:28

Cum arată cei 885.000 de kilometri de cabluri subacvatice care țin Internetul în viață

ACTUALITATE
Cum arată cei 885.000 de kilometri de cabluri subacvatice care țin Internetul în viață

Lumea nu mai este atât de mare pe cât ne imaginam cândva. Nu doar că întregul Pământ este supravegheat de sateliți în fiecare secundă, dar în același timp suntem mai conectați ca niciodată, mulțumită sutelor de mii de cabluri plasate sub oceanele lumii.

De fiecare dată când vizitezi o pagină de Internet, mai ales dacă se termină cu ”.com”, e foarte posibil ca informația pe care o primești pe ecran să treacă cu viteza luminii prin cabluri aflate sub oceanul Atlantic sau Pacific, fără să îți dai seama de asta nici măcar o secundă. Cei de la Business Insider au făcut o animație interesantă care arată unde sunt plasate toate cablurile care îți țin Internetul în picioare.

Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, lumea a început să fie din ce în ce mai conectată. Dacă primul cablu a fost tras pe sub Oceanul Atlantic în 1859, oferind o legătură prin telegraf între Europa și America, următoarele conexiuni au vizat cabluri de telefonie ca apoi, în anii ’80 și ’90 să urmeze cablurile optice de mare viteză dedicate Internetului. Astăzi cablurile optice, cele de telefonie și cele dedicate altor uzuri mai puțin cunoscute formează o rețea imensă sub toate oceanele și mările lumii, începând cu Oceanul Atlantic și terminând cu Marea Okhotsk și Marea Neagră.

Probabil că toți am auzit de conducte de gaze faimoase (mulțumită politicii rusești) precum Nabucco, Nord Stream sau South Stream, dar ce nu știați e că și cablurile submarine au și ele numele lor. De exemplu, unul dintre cele două cabluri care străbat fundul Mării Negre pleacă de la Mangalia până la Istanbul și se numește KAFOS. Acesta a fost inaugurat în iunie 1997, are o lungime de 538 km și este folosit de mari operatori de telefonie din România și Turcia precum Orange, Telekom, Vivacom și Turk Telekom. De asemenea, Groenlanda e conectată la un singur cablu care pleacă din Canada, atinge coasta Groenlandei, pentru ca apoi să sfârșească în Islanda. De asemenea, singura insulă europeană care e conectată la un singur cablu este Insula Svabald, legată doar de Norvegia.

În prezent, numai sub oceanul Atlantic se află 285 de cabluri din care 22 sunt încă nefolosite. Cel mai nou dintre acestea, Emerald Express, traversează Atlanticul și conectează New York cu Dublin într-un traseu dus-întors, oferind o viteză totală de transfer de 40 Tbit/s. Pe de altă parte, cablul cel mai vechi aflat în funcțiune este TAT-1 din 1956 și este dedicat strict telefoniei, putând garanta 35 de semnale telefonice deodată. Pentru cei curioși, primul cablu de fibră optică care a traversat Atlanticul a fost TAT-10 plasat în 1992 și conectează America cu Germania oferind o viteză de transfer de abia 1Gbit/s.

Dacă vreți să vedeți cum arată harta globală a miriadelor de cabluri subacvative, puteți vedea o descriere excelentă pe Submarine Cable Map cu numele și locația fiecărei conexiuni în parte.