Playfilm – The Nightmare te face să paralizezi de frică vorbindu-ți despre paralizia în somn

The Nightmare e genul de produs cinematografic care se vrea documentar, dar se încadrează mai bine în sfera filmelor artistice. Dacă ar fi să îl consider documentar, aș putea spune că este singurul documentar pe care l-am urmărit cu sufletul la gură și care mi-a provocat coșmaruri. 

Sunt un mare fan al filmelor horror, dar odată ce ai văzut câteva sute de titluri din acest gen, e greu să mai găsești producții care chiar să te înspăimânte. Nu sunt străin de filmele de groază ”inspirate după cazuri reale” care te lasă cu o privire mâhnită pe față și senzația că ai pierdut o oră și jumătate din viață și de aceea am fost foarte sceptic în legătură cu The Nightmare.

Unele publicații din străinătate l-au numit cel mai înspăimântător film al anului și cel mai înfricoșător documentar creat vreodată. Își merită aceste laude? Depinde.

Nu chiar documentar, dar ceva să sperie pe toată lumea

The Nightmare pune în fața camerelor opt persoane ale căror vieți sunt afectate semnificativ de paralizia în somn. Paralizia în somn este o afecțiune care afectează peste 60% din populație, potrivit unor studii, însă persoanele din film o ”experimentează” aproape în fiecare noapte. Victimele acestui tip de parasomnie sunt prinși, timp de câteva minute, la limita dintre vis și realitate, incapabili să se miște sau să țipe, fiind terorizați de viziuni înfricoșătoare.

Potrivit doctor.info, ”paralizia în timpul somnului înseamnă, de fapt, să te simți conștient, dar să nu te poți mișca. Se întâmplă când o persoană traversează două stadii de trezire și somn, când creierul se trezește din starea de REM (rapid eye movement – mișcare rapidă a ochilor), dar corpul rămâne în continuare nemișcat. În timpul acestor tranziții, s-ar putea să nu poți să te miști sau să vorbești timp de câteva secunde sau minute, poți să simți o senzație de sufocare sau de presiune. Unele persoane simt chiar niste prezențe stranii în jurul lor, văd și aud lucruri ireale, având halucinații”.

Acele prezențe stranii – care, în mod ciudat, sunt aproape identice pentru toate persoanele care le experimentează – prind viață sub regia lui Rodney Ascher, cunoscut pentru Camera 237, un documentar despre capodopera horror The Shining, a lui Kubrick.

Se schimbă vremea radical. Se întâmplă chiar din ziua de Florii, anunţ de ultimă oră

Cum a apărut Sinaia, staţiunea preferată a regilor României. Istoria orașului ascunde un secret

The Nightmare are un impact vizual puternic, iar modul în care coșmarurile sunt aduse la viață îți va aduce aminte de propriile vise întunecate. Atmosfera este apăsătoare pe majoritatea filmului, dar cel mai important aspect, și cel care îți va face părul să se ridice pe mâini, sunt mărturiile persoanelor care suferă de această afecțiune. Ele au încercat, pe parcursul vieții să găsească explicații logice, științifice sau medicale, dar când anii de terapie și numeroasele consultații nu au putut să le ofere, au început să caute răspunsuri în folclor și misticism.

[related]

Este și unul dintre motivele pentru care am scris ”documentar” între ghilimele. The Nightmare prezintă doar poveștile acestor oameni, nu și studii sau părerile unor specialiști. Obiectivitatea nu există, iar persoanele care își povestesc trăirile nu par a fi persoane care își guvernează viețile după logică și știință, ci după religie și superstiție.

Totuși factorul de groază îi poate atinge chiar și pe cei mai sceptici dintre noi. Eu sunt un ateu convins, dar am trecut prin trei episoade de paralizie în somn pe parcursul vieții și nu am putut să nu mă întreb dacă nu e ceva mai mult decât un vis sinistru și dacă nu cumva am trecut, pentru câteva minute, în alt prag al existenței.

Chiar dacă demonii nu sunt reali, fenomenul este cât se poate de legitim, la fel și teroarea experimentată de persoane. Senzația este una de claustrofobie – că ești prins în propriul tău corp pe care nu îl poți controla și îți este foarte greu să respiri – și de frică extremă – pentru că te simți amenințat și neputincios în fața unui forțe răuvoitoare.

Mi s-a mai părut interesant faptul că în The Nightmare sunt dezbătute filme de groază precum The Nightmare on Elm Street sau Insidious și se aduc argumente puternice că acestea ar fi inspirate de fenomenul de paralizie în somn. Se face și o scurtă incursiune în istorie și se arată că acest fenomen se manifestă în toată lumea, din cele mai vechi timpuri.

The Nightmare este, deci, o producție cinematografică care se vrea documentar doar pentru a-și înspăimânta și mai tare publicul. Va reuși? Mie mi-a oferit niște senzații intense de frică, dar a contribuit și faptul că am trecut prin experiențe similare. Totuși, imaginile puternice, efectele sonore dubioase și atmosfera apăsătoare sunt suficiente pentru a creea fiori chiar și în cele mai sceptice persoane. La urma urmei, ce ne poate speria mai tare decât propria noastră imaginație care are prostul obicei să ne mai scape de sub control?