Mărturia unui geniu chinuit: Aș prefera să fiu eutanasiat decât să devin o povară
Stephen Hawking, cea mai sclipitoare minte a acestui secol, a făcut, în cadrul unui interviu acordat BBC, o serie de declarații înduioșătoare.
Viața lui Stephen Hawking a inspirat realizarea unui film de Oscar, însă personalitatea omului de știință ce suferă de scleroză laterală amiotrofică reprezintă mult mai mult decât ce s-a putut pune într-o capodoperă cinematografică.
Povestea despre viața lui Stephen Hawking a impresionat o lume întreagă, așa cum a fost spusă ea în filmul nominalizat la Oscar în acest an, Theory of Everything.
Mulți îl consideră unul dintre cei mai mari oameni de știință de la Albert Einstein încoace, așa că viața lui Stephen Hawking a atras atenția lumii întregi, atât prin realizările sale științifice, cât și prin faptul că a reușit toate acestea suferind de o boală extrem de dură: scleroză laterală amiotrofică.
Hawking consideră că mai are multe lucruri de descoperit, în ciuda bolii care îl macină, dar a recunoscut că se gândește la momentul în care va muri. Mai exact, fizicianul consideră că ”a ține pe cineva în viața împotriva voinței lor este cel mai mare act de mârșăvie”.
Stephen Hawking, în vârstă de 73 de ani, a declarat că ar prefera să moară înainte să devină o povară pentru cei din jur. ”Aș apela la sinuciderea asistată numai dacă aș suferi enorm sau dacă nu aș mai avea cu ce contribui și aș deveni o povară pentru cei din jurul meu”, a spus el.
Nu este, totuși, prima dată când Hawking vorbește despre sinuciderea asistată. În 2014, el a povestit, tot pentru BBC, cum a încercat să se omoare în anii 1980, după o operație. ”Am vrutsă mă sinucid încercând să nu respir, dar reflexul a fost prea puternic”, a spus el. Savantul mai consideră că cei care își ajută persoanele iubite care vor să moară nu ar trebui persecutați, dar a dat și un contraexemplu din viața lui personală. În 1985, el a suferit de complicații din cauza pneumoniei și i-a cerut soției de atunci, Jane, să închidă aparatele care îl țineau în viață.
Hawking și-a revenit complet după incident și a scris cartea foarte populară ”A Brief History of Time”.
Fizicianul regretă cel mai mult faptul că nu poate comunica ușor cu cei din jurul lui. ”Uneori, mă simt foarte singur, deoarece oamenilor le este frică să vorbească cu mine sau nu așteaptă ca eu să scriu un răspuns. Sunt timid și obosit uneori. Mi-e greu să vorbesc cu oameni pe care nu îi cunosc”, a spus. De asemenea, el este încă frustrat de faptul că și-a pierdut abilitatea de a se mișca, fiind țintuit într-un scaun cu rotile încă din 1960. ”Mi-ar plăcea să pot înota din nou. Când copiii mei erau mici, m-a durut faptul că nu mă puteam juca fizic cu ei”, a explicat Hawking.
Sinuciderea asistată este ilegală în majoritatea colțurilor lumii.