Inteligența artificială care poate comunica precum un copil de patru ani

Spre deosebire de computere, care vin cu software-ul preinstalat și cu milioane de linii de cod, oamenii nu se nasc echipați cu anumite limbi instalate în creier. 

Pentru a înțelege mai bine procesul prin care învățăm să comunicăm, o echipă de cercetători din Italia și Marea Britanie a dezvoltat o rețea de neuroni arficiali, creați special pentru a replica ceea ce oamenilor le vine natural să facă. Noul sistem cognitiv e reprezentat de două milioane de neuroni artificiali interconectați, un număr considerabil mai mic în raport cu sutele de miliarde de neuroni pe care creierul uman i-ar putea avea. Și totuși, e suficient pentru a învăța să comunice într-o manieră similară nouă, potrivit lucrării publicate în Plos One.

Sistemul are numele de cod ANNABELL (Artificial Neural Network with Adaptive Behaviour Exploited for Language Learning), iar cercetările amănunțite arată că acest model poate învăța să execute și să coordoneze diverse misiuni cognitive, plecând de la condiția tabula rasa (psihicul înainte de învățare). A fost creat pentru a replica premisa teoretică potrivit căreia creierul uman poate dezvolta funcții cognitive de la zero, interacționând cu mediul. Potrivit cercetătorilor, succesul rețelei în procesarea limbilor a confirmat acest lucru, și pe măsură ce a primit mai multe întrebări (în jur de 1.500), a fost capabilă să răspundă cu aproximativ 500 de replici pe cont propriu.

ANNABELL a „lucrat” cu o engleză în stadiu de începător, pe lângă nivelul vorbit de un copil de patru ani. După o serie de sesiuni în care un interlocutor uman a comunicat cu rețeaua printr-o interfață bazată pe text, sistemul a învățat progresiv substantive, verbe, adjective, pronume și alte tipuri de cuvinte, dar a putut și să structureze răspunsuri individual. E un pas imens pentru avansarea inteligențelor artificiale, și se bazează pe mimarea a două mecanisme-cheie, prezente în creierul uman: plasticitatea sinaptică, care presupune creșterea eficienței neuronilor prin activarea lor simultană în număr mare, și întrerupătorul neuronal, care se referă la faptul că neuronii se pot comporta precum niște întrerupătoare în raport cu semnalele transmise de la o parte a creierului la alta.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Pe scurt, ANNABELL poate comunica precum un copil de patru ani, folosind plasticitatea neuronală pentru a controla semnalele care închid și deschid porțile neuronale, care, la rândul lor, controlează fluxul de informație din creier. Următorul pas ar fi încorporarea modelului într-un robot, pentru a-l extinde și testa în interacțiunea dintre om și inteligențe artificiale, potrivit lui Bruno Golosio, cercetător la Universitatea Sassari, din Italia.