În viitor, nanoroboții implantați în creier ne-ar putea transforma în semizei

În cazul în care numele nu vă este familiar, Ray Kurzweil este un vizionar și inventator american evreu, pionier în domeniul recunoașterii caracterelor optice, al sintezei text-vorbire, al tehnologiei de recunoaștere a vocii și al keyboardurilor muzicale electronice. Bill Gates spune despre el că e unul dintre cei mai importanți experți în domeniul inteligenței artificiale.

Prin urmare, când un astfel de om ne vorbește despre viitorul inteligenței artificiale și a modului în care oamenii o vor integra în viețile lor, ne permitem să îl credem pe cuvânt. Alții cred că acest drum ascendent al roboților inteligenți ne va face mai puțini umani, dar Kurzweil are o viziune aproape divergentă. Din punctul său de vedere, conectarea creierului uman la computere ne va face să dezvoltăm emoții și caracteristici complexe, de care momentan nu suntem capabili.

„Vom fi mai amuzanți, mai atrăgători și mai buni la exprimarea sentimentelor de iubire”, a declarat acesta recent într-o discuție la Singularity University. Este director de inginerie la Google și lucrează la dezvoltarea inteligenței artificiale, dar nu vorbea în numele companiei, potrivit celor de la Huffington Post.

De ce tot mai multe gospodine pun dischete demachiante în uscătorul de rufe. Spun că rezultatul este unul surprinzător

După cât timp te poți urca la volan dacă ai băut un pahar cu vin fiert? Experimentul făcut de un polițist

De asemenea, a prezis că în 2030, creierul uman va putea fi conectat la cloud, iar noi vom putea trimite mailuri și poze direct către alt creier și că vom putea avea back-up pentru gânduri și amintiri. Sună ca o fantezie SF, dar se pare că acest lucru chiar va fi posibil grație nanoroboților care vor înota în capilarele noastre cerebrale. Extensia creierului uman către o gândire nonbiologică ar fi următorul pas în evoluție, comparabil cu modul în care strămoșii noștri au învățat să folosească uneltele.

Această exetensie ne va amplifica nu doar logica, dar și inteligența emoțională, pentru că vom adăuga mai multe niveluri în ierarhia modulelor cerebrale și vom putea atinge un nivel superior de profunzime. Pentru a demonstra această teorie, a dat un exemplu ipotetic: „Merg pur și simplu și îl văd pe Larry Page venind. Mă gândesc că ar fi bine să găsesc ceva inteligent de spus, dar cele 300 de milioane de module din neocortexul meu nu își vor face treaba. Am nevoie de un miliard în două secunde. Voi putea să le accesez în cloud, la fel cum azi sunt capabil să par mai inteligent grație oricărei informații accesate prin smartphone”.

„Acum, avem o arhitectură foarte asemănătoare a gândirii. Când o vom putea extinde fără limite, am putea deveni mai diferiți”, a mai adăgat acesta, sugerând că posibilitatea de a ne conecta creierele la Internet ne va amplifica unicitatea.

Recent, scriam despre profesorul Miguel Nicolelis, specialist în neuroinginerie la Universitatea Duke, care are o viziune puternic contrastantă cu cea a lui Kurzweil. Potrivit acestuia, dacă ne vom baza prea mult pe mașinării, ne vom pierde unicitatea și diversitatea în comportament, tocmai pentru că roboții operează în alb și negru și unu și zero.

În raport cu această teorie, de altfel bazată pe argumente solide, cea a lui Kurzweil pare o utopie. „Evoluția creează structuri și modele care în timp devin mai complicate, mai creative, mai capabile de exprimarea sentimentelor la fel de complexe, precum iubirea. Pe măsură ce evoluăm, ajungem mai aproape de Dumnezeu. Evoluția e un proces spiritual. E frumusețe, iubire, creativitate și inteligență în lume, și toate vin din neocortex. Așa că, dacă îl extindem, putem fi semizei”.

Dar vor putea nanoroboții să iasă din universul SF și să ajungă în realitate, sau sunt sortiți aceluiași destin precum mașinile zburătoare? La fel precum Kurzweil, Nicholas Negroponte, fondator al MIT Media Lab crede că nanoroboții din creierele noastre ar putea fi viitorul învățării și că grație lor vom putea, de exemplu, să ne încărcăm toate cunoștințele de limbă franceză direct în sertarul cunoștințelor. James Friend, profesor în inginerie mecanică la UC San Diego, crede că suntem la doar doi-cinci ani distanță de folosirea eficientă a nanoroboților, inclusiv pentru prevenirea crizelor epileptice.

Oricum, nu va fi ușor să se obțină aprobare de la U.S. Food and Drug Administration, potrivit lui Friend, din motive evidente. Alți oameni de știință sunt foarte sceptici în ceea ce privește introducerea corpurilor străine în creier, mai ales că suntem departe de a cunoaște modul în care funcționează. David Linden, profesor de neuroștiință la Johns Hopkins University School of Medicine, crede că estimarea lui Kurzweil e prematură și că există multe obstacole, printre care sursa de energie pentru nanoroboți, înlăturarea celulelor care atacă automat corpurile străine și împiedicarea interferenței cu proteinele și zaharurile necesare funcționării, care se află între spațiile mici ale celulelor neuronale.

E aproape imposibil de dat un verdict. Riscurile sunt imense, iar punctele de vedere opuse au la fel de mult sens. Totuși, oamenii de știință au reușit să facă posibilă transmiterea unui gând de la un creier la altul prin inducție electromagnetică, au descoperit că implanturile cerebrale care transmit șocuri electrice chiar pot îmbunătăți memoria și funcțiile cognitive, iar cipurile implantate în creier nu mai sunt de mult timp povești SF. Rămâne de văzut cum stau lucrurile în cazul nanoroboților, și dacă vom fi, într-adevăr, semizei în 2030.