Facebook vrea să devină al doilea Internet și într-un fel va reuși

Sunt oameni care stau pe net, dar nu știu că stau pe net, deoarece debutul lor pe web s-a făcut prin Facebook. Și noi ceilalți am putea ajunge așa. Recent, rețeaua socială a lansat Instant Articles și această noutate nu e apocalipsa presei, după cum s-au grăbit mulți să creadă și să scrie. Totuși, este un pas înainte pentru a atrage și mai mult oamenii.

Când a apărut Internetul, cei din presă aproape că s-au sufocat între role de hârtie, mașini de scris și pixuri cu care mai corectau un text pe pagina de a doua zi. Internetul însă a venit, publicațiile s-au adaptat, iar unele au creat adevărate capodopere pe web: Wired cu Silk Road, The Verge cu Fanboys, The New York Times cu Avalanșa, National Geographic cu John F. Kennedy sau The Guardian cu dosarele NSA.

Instant Articles aduce încă un plus acestui mediu digital și, în definitiv, ție cititorul nu-ți pasă unde citești ceva, ci să fie cât mai ușor și rapid.

Oana Zăvoranu și-a pierdut casa. Ce s-a întâmplat cu imobilul în care a locuit după divorțul de Pepe

Palatul Reginei Maria din Mamaia se întoarce în patrimoniul statului român. Monumentul istoric fusese privatizat ilegal în anul 2003

Câte o schimbare la fiecare 10 ani

În ’95, publicațiile debutau pe Internet. Unele mai timid, altele mai determinate, dar erau ca vițeii care abia învață să meargă în fața boului care îl privește cu ochi goi. În 2005, publicațiile au început să se intereseze de rețelele sociale, începea să crească Facebook, și de ceea ce avea să fie cunoscut drept web 2.0, unde oamenii de orice fel produc conținut de orice fel. Suntem în 2015, conținutul se produce în continuare și există o întoarcere la formă.

Cât de bine arată un articol e important, dar mai important e să pară ceva natural pentru ca tu să-l parcurgi, trebuie să-ți vină firesc „la mână“. Instant Articles asta face.

Nu sesizezi că ai intrat în așa ceva decât când ai deschis link-ul. Nu mai ești în browser, ci pe Facebook, iar acel articol e capabil de niște funcționalități multimedia la care mass-media românești se uită ca la OZN-uri. Efectul parallax e depășit, dar folosirea giroscopului pentru a vedea o poză este chiar o mișcare naturală și interesantă, relaxantă.

Produsele Facebook Instant Articles sunt fluide, combină textul cu pozele și cu videourile și te fac să mai vrei, dacă ești pasionat de așa ceva. Sunt mai puțini cititori interesați de conceptul Instant Articles decât cei momiți cu clickbait-uri și asta e o realitate nemulțumitoare pentru mass-media.

Fiecare publicație vrea să creadă (să se mintă?) că are cititori inteligenți, dar publicul e dat de medie, nu de vârfuri. Formele de prezentare a conținutului pe care ți le-am menționat mai sus prin acele publicații internaționale și Instant Articles sunt mai mult un act de masturbare a egoului creatorilor lor decât Sfântul Graal spre revigorarea presei. Instant Articles nu va da peste cap presa, nu va aduce apocalipsa, ci doar i-a oferit un nou spațiu în care să prezinte frumos, complex și altfel conținutul la care ține.

Fiecare jurnalist și „jurnal digital” are conținutul său de suflet, chiar dacă nu este cel mai apreciat. Aici, Facebook a văzut o nișă bună pentru a o împăna cu publicitate și întoarce spre publicație un profit ca să o aibă în continuare drept furnizor de conținut. Facebook, în esență, nu produce conținut, ci recoltează de la fiecare utilizator, iar Instant Articles este precum un tablou de Rembrandt pe lângă mâzgăliturile mele de la grădiniță.

În Facebook Instant Articles există BuzzFeed și asta e important

Știi ce-i BuzzFeed? Este MTV-ul acestor vremuri. Și-a găsit un loc neexploatat în piață și pe Internet și a crescut ca Făt-Frumos (și urât de toți ceilalți care îl copiază). Adevărul este că poți disprețui BuzzFeed, îl poți considera fast-food pentru informare, dar în egală măsură și cititorii sunt niște fast-food-eri tot mai mofturoși și cu mai puțin timp pe Internet.

Important la Instant Articles e de observat că pe lângă nume grele precum The New York Times, Der Spiegel sau The Guardian, BuzzFeed este între pionieri. Asta spune multe despre produs, evoluția sa și piața actuală. Acesta este ziarul Internetului și se descurcă al naibii de bine, iar cu primul Instant Article a exploatat excelent platforma. Până acum, NY Times era etalon, iar în calitate probabil că va rămâne bună bucată de vreme etalon, dar BuzzFeed nu e de ignorat și ironizat.

„Pentru foaia asta nenorocită din care toată lumea îşi ia leafa“

CTP, poate cel mai cunoscut editorialist al României, a spus într-un interviu pentru Adevărul că a ținut mult la presă, la foaia asta de hârtie din care mulți și-au luat banii traiului de zi cu zi. El și cei ca el sunt însă ai unei lumi care s-a mototolit, îngălbenit și de pe care literele încep să se șteargă.

Pentru tine ca cititor contează că Instant Articles este o premieră de care vei profita la maximum, văzând mai repede acel subiect, citind câteva rânduri, vei exclama WOW și vei trece mai departe. Poate ești dintre cei ca mine, care mai stau și analizează cum vin pozele, citesc de dragul povești și sunt impresionați de idee. În 2013, am fost în acei 1% top cititori pe Pocket, o aplicație care aduce doar textul și pozele pentru lectură, fără zgomotul aferent mediului online.

Așa sunt și aceste Instant Articles: conținut fără zgomot pe care Facebook altoiește publicitate. Nimic nu e gratis, iar când este ceva oferit degeaba, înseamnă că tu ai fost deja prețuit într-un fel sau altul, prin datele tale sau profilul tău. Acum, Facebook este o platformă matură, iar Instant Articles o idee excelentă (de intuit încă de când a lansat Facebook Paper).

Facebook se visează al doilea web în care intri cu un cont și nu mai ieși decât pentru a te duce la baie, la non-stop după țigări și pâine și până la Google pentru pornografie. Îi merge de minune planul și încă n-a pus pe cer dronele cu Internet care să scalde Africa în web. Totuși, Facebook nu este etern, asta e cert, de-aia încearcă să se întindă cât mai mult ca să dispară cât mai greu.

Este fix ca presa și omul: se adaptează după cum dictează vremurile.