Din filmul „Inception“ în realitate: Cercetătorii au implantat amintiri false în creier

Neurologii francezi au reușit să implanteze amintiri false în creierele șoarecilor adormiți. Folosind electrozi pentru a stimula și înregistra direct activitatea celulelor nervoase, cercetătorii au creat amintiri care au persistat în starea de veghe și au influențat comportamentul animalelor când acestea s-au trezit.

Dacă ți-a plăcut filmul „Inception“, trebuie să știi că ceva similar s-ar putea să existe și în realitate. Manipularea amintirilor prin jonglarea cu celulele creierului reprezintă o activitate de rutină în laboratoarele de neurologie. Anul trecut, o echipă de cercetători a folosit optogenetica pentru a eticheta celulele responsabile pentru memoriile care generează teamă și pentru le a porni și opri.

Altă echipă a folosit aceeași tehnică pentru a identifica celulele care codifică amintirile negative și pozitive, astfel încât le-au putut converti între ele. Noile cercetări publicate în revista Nature Neuroscience, citate de The Guardian, demonstrează pentru prima oară că implantarea amintirilor în creierele animalelor este posibilă și oferă detalii asupra importanței somnului în consolidarea acestora.

Cum au manipulat cercetătorii creierul

Karim Benchenane și echipa sa de neurologi de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științifice au efectuat experimentul pe 40 de cobai. Zona pe care s-au concentrat este fasciculul medial al creierului (MFB). Acesta reprezintă o componentă a circuitului dopaminic al recompensării și regiunea CA1 a hipocampului, care are în conținut minimum trei tipuri diferite de celule care stochează amintiri necesare orientării în spațiu.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Cercetătorii au permis, ulterior, șoarecilor să exploreze împrejurimile, ținând sub observație răspunsurile neuronilor din hipocampuri pentru a identifica celulele de localizare implicate, care se activau atunci când unul dintre mamifere se afla într-o poziție specifică. Într-unul dintre experimente, făcut asupra a cinci șoareci, savanții au cronometrat stimularea electrică a MFB pentru a o corela cu activarea unei anumite celule de localizare din creier.

Acest protocol de stimulare a constuit o amintire asociativă falsă în creier. Trei șoareci au petrecut de patru-cinci ori mai mult timp în acel loc specific decât ceilalți doi, care au primit o stimulare la nivelul MFB care nu coincidea cu activarea celulelor respective.

Autor: Andrada Bonea