Algoritmul pentru cutremure care poate depista şi bolile creierului

Creierul e un organ care vibrează în mod constant. Analizarea acestor vibraţii ar putea fi utilă pentru a depista eventualele tumori sau alte anomalii, iar acum, un algoritm utilizat în mod normal pentru studiul cutremurelor a fost adaptat în acest scop.

Elasticitatea diverselor părţi ale corpului e utilă pentru a determina dacă e ceva în neregulă. Nodulii pot fi semne ale cancerului, iar lipsa elasticităţii în anumite organe poate indica diverse afecţiuni. Scanarea cu ajutorul ultrasunetelor care măsoară elasticitatea ficatului, de exemplu, poate indica semne de ciroză.

E mai dificil să măsori flexibilitatea creierului, totuşi. Ultrasunetul nu e o opţiune, pentru că nu poate trece de craniu. Medicii sunt limitaţi la a atinge creierul direct atunci când o secţiune a craniului este îndepărtată chirurgical. „Doctorii pot atinge doar o adâncime mică, astfel încât informaţiile, în general, se rezumă la suprafaţa creierului”, a explicat Stefan Catheline, cercetător al INSERM, Franţa.

Cum poate fi modificat un scanner RMN

Echipa lui, împreună cu alte câteva, au lucrat la o metodă prin care pot modifica scannerele RMN să măsoare elasticitatea creierului. RMN-ul funcţionează, de obicei, prin măsurarea concentraţiei de apă, dar poate fi făcută să analizeze şi mişcarea moleculelor de apă, scriu cei de la New Scientist.

Motivul pentru care Radu Valcan nu se împrietenește cu concurenții de la „Insula Iubirii”. De ce Adela Popescu nu știe detalii din emisiune EXCLUSIV

Cum a descoperit Lidia Buble că este înșelată de iubit: “Am avut un mare șoc. Mi-am dat seama cine este Maria”

Astfel de dispozitive nu sunt încă disponibile în clinici, în mare parte pentru că nu sunt foarte confortabile la utilizare, a spus Catheline. De asemenea, e greu să generezi vibraţii în tot craniul, iar pacienţii pot acuza dureri de cap, ulterior. Din acest motiv, Catheline încearcă o altă abordare.

În loc să inducă vibraţii fizice în cap, a decis să le folosească pe cele naturale. „Avem tendinţa să credem că, de fapt, creierul e un organ static, dar e multă mişcare în el. Chiar şi atunci când este pulsat sângele, sunt induse foarte multe vibraţii”, a explicat cercetătorul. Ideea i-a venit în urma unei colaborări cu seismologii, care studiază cum să extragă informaţia din undele seismice create de cutremure. A împrumutat, aşadar, algoritmul colegilor săi şi l-a încorporat în scannerul RMN modificat. Drept rezultat, echipa a putut măsura vibraţiile cerebrale naturale în cazul a doi voluntari sănătoşi.

„Este o abordare intrigantă”, potrivit lui Armando Manduca, de la clinica Mayo din Rochester. „Ar putea fi un potenţial uimitor în utilizarea a ceea ce până acum era considerat zgomot al corpului uman”.

Astfel de scanări pot scoate la iveală mult mai multe informaţii despre ceea ce se întâmplă în creier, în raport cu scanările RMN tradiţionale, a explicat Neil Roberts de la Universitatea Edinburgh din Marea Britanie. Conţinutul de apă din celule nu variază mult, dar proprietăţile mecanice da. Aşadar, dacă o parte din ţesutul cerebral arată de parcă ar fi făcut din celule identice, o scanare elastografă ar putea scoate la iveală variaţii uimitoare ale acestora. Posibilitatea de a atinge interiorul creierului deschide orizonturi pentru noi cercetări.

De asemenea, Manduca e de părere că prima aplicaţie clinică a tehnicii va putea stabili gradul unei tumori existente, devenind foarte utilă înaintea operaţiilor. Catheline speră că tehnica lui va putea detecta mult mai uşor boli care până acum erau greu de descoperit şi tratat, precum demenţa.