Cum să instalaţi Chrome OS în maşină virtuală sau orice alt sistem de operare

Pentru că primim multe întrebări legate de utilitatea Chrome OS, mai jos veţi vedea cum puteţi experimenta în maşină virtuală sistemul de operare al celor de la Google.

ChromeOS începe cu paşi mici să devină relevant în piaţă datorită faptului că rulează pe sisteme foarte ieftine a căror utilitate este similară cu cea a netbook-urilor de acum câţiva ani. Cu toate că puteţi rula din ce în ce mai multe aplicaţii pe respectivul sistem de operare, există în continuare o reticenţă faţă de platforma pentru sisteme portabile a celor de la Google deoarece este ancorată aproape în totalitate în cloud. Practic, cea mai mare parte a activităţilor desfăşurate pe un Chromebook se petrece pe serverele Google. Are însă şi multe alte beneficii.

Prin prisma faptului că este construit pe un nucleu Linux şi că, implicit, vine cu doar câteva butoane şi un browser web, este ideal pentru cei care nu întreprind foarte multe activităţi pe computer. Părinţii voştri, de exemplu, e foarte probabil să aibă o căsuţă de email sau un profil de Facebook, dar nu sunt foarte curioşi să redacteze proiecte în Word sau să se perfecţioneze la calcul tabelar în Excel. Nu există viruşi pe Chrome OS, iar uşurinţa în utilizare, deşi s-ar putea să fie restrictivă pentru un utilizator de Windows cu experienţă, este ideală pentru cineva care descoperă tainele calculatorului. Avantaje şi dezavantaje sunt multe, dar pentru că cel mai bine îţi formezi o opinie concludentă ,,când pui tu mâna” am realizat acest tutorial.

Adriano s-a făcut de râs pe internet. Fostul coleg al lui Mutu, filmat beat și desculț în favelele din Brazilia

Decizia luată de Patriarhul Daniel în cazul lui ÎPS Teodosie: Ce se întâmplă cu arhiepiscopul Tomisului. Documentul a fost semnat

Prin instalarea Chrome OS într-o maşină virtuală vă veţi lămuri exact la ce este bun şi dacă este potrivit sau nu scenariilor pe care le aveţi voi în minte. În plus, cu aceasă ocazie, veţi înteţelege un pic mai bine şi cu ce se mănâncă o maşină virtuală pentru a experimenta multe alte sisteme de operare pe viitor, nu doar Chrome OS. În acelaşi mod, puteţi rula OS X, Ubuntu sau Windows 98 pe al vostru PC cu Windows 7 sau Windows 8.

VirtualBox şi Chrome OS – download

Există multe aplicaţii pe care le puteţi folosi pentru maşini virtuale. Unele dintre cele mai populare sunt VMware şi Parallels. În acest caz particular am folosit Virtual Box. Aceasta este o soluţie gratuită dezvoltată de cei de la Oracle care are tot ce vă trebuie pentru a experimenta un sistem de operare. Aplicaţia poate fi descărcată fără probleme de pe www.virtualbox.org. La aproximativ 100 MB, după câteva minute de aşteptare, ar trebui să-l puteţi instala. Instalarea este cât se poate de simplă, pe sistemul next, next, finish. Singura recomandare pe care o am este să instalaţi VirtualBox pe o partiţie pe care aveţi mai mult spaţiu, nu doar pe C:, deoarece s-ar putea să aveţi nevoie ulterior pentru diverse maşini virtuale. Fără nici un fel de intervenţie din partea voastră, după instalare, va apărea în Device Manager o nouă placă de reţea.

Aceasta din urmă este responsabilă de conectarea la internet a sistemului din maşină virtuală. Un aspect interesant legat de Chrome OS este că nu poate fi descărcat de la Google. Gigantul din Mountain View nu oferă acest sistem de operare decât producătorilor, pentru a-l preinstala pe diverse ultraportabile. Din fericire, există mai multe website-uri neoficiale care se ocupă cu realizarea de distribuţii pe care le puteţi experimenta şi care pleacă de la codul sursă făcut public de către oficialii Google. Eu l-am ales pe cel realizat de Hexxeh descărcabil de la adresa chromeos.hexxeh.net.

De pe acelaşi website, puteţi descărca atât un kit cu ajutorul căruia puteţi realiza un stick USB bootabil, cât şi imagini pe care le puteţi folosi în VMware şi VirtualBox. De la adresa de mai sus, pentru scenariul pe care îl voi detalia mai jos, aveţi nevoie de o imagine pentru VirtualBox. Arhiva pe care o veţi descărca va avea aproximativ 330 MB. Înainte de o folosi va trebui să o dezarhivaţi cu WinRar sau orice alt dezarhivator, context în care va ajunge la aproximativ 1,15GB.

Cum creez o maşină virtuală?

La prima rulare a VirtualBox, veţi fi invitaţi să creaţi o maşină virtuală printr-un click pe butonul albastru din stânga sus marcat cu New. În prima etapă, va trebui să alegeţi un nume pentru maşina voastră virtuală, familia de sisteme de operare din care face parte SO-ul pe care îl veţi instala(Windows, Linux, Mac OS X, etc.) şi versiunea.

Din experienţa mea, versiunea nu este cea mai relevantă, dar dacă o puteţi alege pe cea pe care o veţi instala este ideal. Pentru Chrome OS, am ales ,,Linux” la Type şi ,,Other Linux” la versiune. La pasul următor trebuie să alegeţi cantitatea de memorie RAM pe care o veţi dedica maşinii virtuale. Implicit, programul vă va recunoaşte memoria totală a sistemului, rămânând ca printr-un slider să alegeţi arbitrar o cantitate. Eu am optat pentru 4GB RAM din 12GB RAM memorie totală, deşi 1GB s-ar putea să fie mai mult decât suficient.

Următorul pas este cel mai important. Aici vă alegeţi configuraţia spaţiului de stocare pe care îl veţi dedica maşinii virtuale. Dacă veţi instala un sistem de operare nou folosind o imagine bootabilă, gen o imagine oficială de Windows 8, la acest pas trebuie să bifaţi ,,Create a virtual hard drive now” şi să confirmaţi alegerea cu Create. La pasul următor puteţi lăsa opţiunea implicită, VDI (VirtualBox Disk Image), după care să faceţi click pe next. Dynamically alocated sau Fixed Size se referă la cantitatea de spaţiu pe care o veţi folosi pentru sistemul de operare. Recomandabil ar fi să optaţi pentru Fixed Size şi să introduceţi un număr de GB pe care sunteţi confortabili să-i sacrificaţi. Indiferent dacă este vorba de o distribuţie de Linux, OS X sau Windows, aproximativ 20GB sunt suficienţi în orice circumstanţe. După câteva secunde, maşina virtuală va fi creată. Nu mai rămâne decât să o porniţi şi, la prima rulare să alegeţi sursa sistemului de operare pe care vreţi să-l instalaţi. Poate fi un CD pe care îl aveţi în unitate optică sau o imagine (ISO, DMG, CDR).

Din acest moment, instalarea va avea loc exact în acelaşi mod ca pe un PC nou. Revenind la instalarea Chrome OS, la pasul la care trebuie să alegeţi hard disk-ul, voi trebuie să bifaţi ,,Use an existing virtual hard drive file” şi printr-un click pe butonul galben pentru browse să alegeţi imaginea descărcată de pe internet, al cărui nume va începe cu ChromeOS-Vanilla. Dupe ce aţi apăsat pe Create, procedura de creare a fost finalizată, moment în care veţi avea în partea dreaptă a ferestrei maşina virtuală cu numele definit de voi.

Prima rulare de Chrome OS

Deoarece a fost creat încă de la început pentru a fi foarte intuitiv, Chrome OS nu necesită o configurare complicată. În Virtual Box, pentru a porni maşina virtuală, trebuie să o selectaţi în partea stângă şi să faceţi click pe butonul verde marcat Start. Din acel moment  veţi fi întâmpinaţi de o fereastră în care să vă alegeţi limba şi layout-ul tastaturii. Puteţi lăsa valorile implicite şi să treceţi la pasul următor, unde va trebui să vă autentificaţi cu un cont Google sau să vă creaţi unul nou.

Ultima etapă este alegerea unei imagini de profil. Dacă aveţi un cont de Google+, imaginea de profil de acolo va fi afişată implicit. După un click pe Ok, veţi accesa desktop-ul Chrome OS. Asta a fost tot. Nu mai rămâne decât să vă personalizaţi interfaţa cu diverse teme, dacă simţiţi nevoia şi să vă descărcaţi aplicaţii din Chrome WebStore. Vizavi de interacţiunea cu fereastra maşinii virtuale trebuie să reţineţi două lucruri. Pentru a scoate cursorul din maşina virtuală trebuie să apăsaţi implicit pe tasta CTRL din partea dreaptă a tastaturii, iar pentru a afişa maşina virtuală pe întregul ecran trebuie să apăsaţi combinaţia de taste CTRL + F.

În cazul în care nu funcţionează mouse-ul în interiorul ferestrei de VirtualBox, mergeţi în meniul Machine şi faceţi un click pe Disable Mouse Integration. Per ansamblu, lucratul cu maşini virtuale este complicat doar în teorie. Nu aveţi nevoie de un super computer pentru a testa un sistem de operare pentru câteva zile şi nici nu necesită o perioadă lungă de timp instalarea.