HTC One X: Schimbarea mult asteptata [REVIEW]
Daca pana acum ceva timp era suficient ca un producator sa lanseze un smartphone puternic ca sa cucereasca inimile si portofelele utilizatorilor, se pare ca acele vremuri au trecut. Anul acesta cei de la HTC au lansat o familie intreaga, seria ONE, cuprinsa din: HTC One X, One S si One V. Probabil s-au ghidat dupa principiul „unde-s multi si eventual cu acelasi nume, puterea creste”. Noi credem ca mai degraba au aruncat pe piata trei modele usor asemanatoare, foarte atragatoare ce-i drept, in speranta ca vor reusi sa recupereze macar o parte din timpul “pierdut” cu modelele din ultimul an.
Asa ca HTC-ul a pornit la “atac”, in familie si la noi pe piata, iar noi nu am ezitat sa ne luam “la tranta” in redactie cu cel mai potent dintre cele trei modele, anume HTC One X-ul.
Am deschis cutia destul de sceptici si fara asteptari prea mari, totusi sperand la o surpriza. Surpriza a fost una placuta sau nu? Hai sa vedem!
Design si calitatea materialelor/asamblarii:
De cand l-am scos din cutie am simtit ca aveam de-a face cu un HTC si asta pentru ca are acel ceva care nu te lasa sa gresesti sub nici o forma brand-ul. Daca pana azi mi s-a intamplat sa fiu intrebat “ce Samsung e ala?” cand de fapt ma jucam cu un LG sau vreun Sony, cat timp am testat One X, am fost intrebat “ce HTC e asta?”. Asta pentru ca, desi design-ul este unul simplu si curat, liniile si formele se incadreaza perfect in identitatea vizuala a producatorului taiwanez.
Chiar daca vorbim de un display maricel, de 4,7 inci, corpul telefonului nu este exagerat de mare la ai sai 134,4 x 69,9 x 8,9 mm si 130g. Practic, discutam despre un fel de paleta de ping pong usor mai supla, proiectata sa respecte trendul actual in materie de telefonie mobila.
HTC One este fara indoiala un telefon frumos, cu un design simplu si totodata elegant care nu exagereaza cu forme prea rotunjite dar nici cu muchii ascutite. Fara indoiala display-ul este cel care frapeaza, si asta pentru ca telefonul este in asa fel construit incat sa il puna in evidenta, acesta fiind putin iesit in afara fata de rama de plastic care il inconjoara. A fost o alegere destul de riscanta, pentru ca in acest mod ecranul a devenit mult mai expus si mai vulnerabil la eventualele cazaturi.
Butoanele sunt putine, 5 in total: tasta dubla pentru volum (dreapta sus), on/off in partea de sus si cele trei capacitive: back, home si recent apps (in partea de jos a ecranului). Jack-ul audio este pozitionat in partea superioara a telefonului, iar conectorul micro USB pe partea stanga, destul de incomod atunci cand vrei sa folosesti telefonul in timp ce sta la incarcat.
Din punct de vedere al constructiei si al materialelor folosite, HTC One X se poate lauda cu o carcasa ridiga, unibody, realizata din policarbonat care nu doar ca arata bine, dar se si simte pe masura. Probabil cel mai mare dezavantaj al constructiei, pe langa accesul inexistent la baterie, este alegerea micro-SIM-ului si a sistemului de “tavita” specific iPhone-ului. Daca ai deja un micro-SIM esti un norocos, dar daca vrei sa-l cumperi o sa ai de alergat pe la magazine. Si nu uita sa iei cu tine si un obiect ascutit, de preferat “ghimpele metalic” din pachet, pentru ca altfel nu poti deschide “usita” in care trebuie sa intre cartela.
Daca discutam despre culorile carcasei, am fi preferat un negru pur, in shimb avem un gri inchis, cel din poze si mai exista si o a doua varianta de un alb imaculat si superb.
Spatele telefonului se remarca prin camera foto amplasata central in partea de sus si difuzorul Beats la fel de central dar in partea de jos. Din pacate camera este extrem de expusa la socuri si zgarieturi asta datorita faptului ca iese din corpul telefonului, asa ca trebuie sa aveti mare grija unde si cum va asezati telefonul, noi am recomanda sa va orientati catre o husa.
Telefonie si mesaje:
HTC One X este un terminal capabil sa functioneze in retele GSM pe: 850 / 900 / 1800 / 1900 MHz si 3G pe 850 / 900 / 1900 / 2100 MHz. De asemenea, conexiunile de date vor putea fi efectuate la viteze HSDPA de pana la 21Mbps si HSUPA pana la 5.76Mbps. Asadar, nu veti intampina probleme de compatibilitate indiferent de reteaua pe care doriti sa utilizati telefonul, asta dupa ce va asigurati ca acea retea va poate pune la dispozitie un micro-SIM.
In timpul testelor nu am identificat probleme in receptia semnalului, majoritatea convorbirilor din oras fiind desfasurate in parametrii normali din acest punct de vedere. Sunetul in casca este destul de clar dar nu foarte puternic, iar odata speaker-ul activat va trebui sa setati volumul la un nivel ceva mai scazut pentru ca altfel isi vor face aparitia distorsiunile.
De apreciat atentia acordata de HTC atat tab-ului Phone, cat si Agendei, care sunt concepute foarte intuitiv si ofera variante multiple de customizare in utilizare. De asemenea, ne-au impresionat cateva din utilizarile senzorilor telefonului: sunetul de apel este redus in momentul in care iei telefonul in mana, daca intorci telefonul cu fata in jos opreste automat sunetul de apel, in buzunar sau geanta sunetele si alarmele se vor auzi mai tare, iar in timpul convorbirii speaker-ul este activat automat prin intoarcerea telefonului si invers. Ne-ar fi placut ca navigarea in cadrul sectiunii Phone sa poata fi facuta prin swipe-uri succesive dar din pacate acest lucru nu este posibil.
La capitolul mesaje, HTC One X dispune de o tastatura usor modificata fata de cea specifica Android-ului de pe seria Nexus, tastele fiind o idee mai mari si mai alungite si aproape lipite intre ele. Cu toate acestea, introducerea de mesaje sau notite se face extrem de usor si nu necesita o perioada prea mare de acomodare.
Cat despre e-mail-uri, noul model de la HTC ofera suport pentru mai toate serviciile existente: Gmail, Yahoo, Hotmail, poate fi sincronizat foarte usor cu PC-ul sau setata de la zero o adresa de e-mail POP3 sau IMAP.
Display si camera:
Daca, inchis, telefonul este frumos datorita design-ului si carcasei unibody, odata deschisa, jucaria devine de-a dreptul minunata.
Pot spune ca cei de la HTC au facut o treaba excelenta cand au optat pentru Super IPS LCD2. Practic, acest display are tot ce iti poti dori: dimensiuni considerabile 4,7 inci in diagonala, contrast bun, luminizitate din plin, culori naturale fara a fi sterse, o rezolutie de invidiat 720×1280 (312 PPI), unghiuri de vizualizare superioare si un nivel de negru destul de uniform. Nu vreau sa fiu inteles gresit, iubesc Super AMOLED-ul si daca mai are un PLUS cu atat mai bine, dar ecranul asta se apropie destul de mult si in plus nu are culorile ireal de suprasaturate si nici controversatul mod de dispunere al pixelilor Pentile.
Tot ce trebuie sa faceti este sa rulati un clip HD sau sa downloadati cateva wallpapere ceva mai deosebite si cu siguranta imi veti da dreptate: avem in fata noastra unul dintre cele mai reusite display-uri LCD.
Camera de 8 megapixeli se incadreaza oarecum in tendintele actuale in materie de imagine pe smartphone-uri desi sunt convins ca niste megapixeli “fara numar” ar fi vandut ceva mai bine acest model, mai ales pe meleagurile nostre – “ai auzit, fratioare, ce tare e Nokiau ala 808?”
Daca pentru unii rezolutia de 3264×2448 pixeli pentru instantanee si filmarea Full HD 1080p la 30fps vor fi deja “fumate”, tinem sa precizam ca HTC a acordat ceva mai multa atentie camerei pe care a dotat-o cu un senzor nou de imagine. Astfel atat pornirea camerei cat si captarea pozelor se fac cat ai zice “One”, iar daca vreti si mai mult prin simpla actionare continua a declansatorului puteti fotografia in rafala la intervale aproape inexistente.
Nu pot sa ma declar un fan al interfetei specifice camerei, dar pot spune ca aceasta “ascunde” suficiente optiuni, functii si chiar noutati. Pe langa efectele pe care le poti aplica fotografiilor, modurile speciale de fotografiere: portret, portret de grup, HDR, panorama sau setarile generala, exista posibilitatea de a efectua fotografii in timp ce filmezi. Fara indoiala aceasta functie este o premiera si eu zic ca una destul de utila avand in vedere ca toti vrem sa avem atat amintiri video dar si instantanee mai ales cand vorbim de suflatul in lumanari 🙂
Videoclipurile capturate in format Full HD la 30 fps arata destul de bine si se lauda cu un bitrate de aproximativ 10mb/s, ceea ce confera un nivel suficient de detalii.
Mai jos aveti cateva exemple foto/video care, dupa parerea noastra, arata destul de bine pentru un smartphone:
Multimedia:
Daca am juriza un concurs de culturism, ar trebui sa spunem ca One X are toate calitatile necesare unui campion, iar sub invelisul de policarbonat zac o multime de muschi gata sa fie pusi la cele mai grele si diverse incercari. Asadar, vorbim de unul dintre primele terminale quad core si nu de orice amarat cu 4 nuclee, ci de un ditamai Tegra 3 la 1,5 GHz, grafica GeForce ULV, 1 GB RAM, 32 GB memorie interna, Android 4 si sunet Beats. Din pacate noi analizam performantele reale si incercam sa ne lasam mai putin impresionati de muschii de pe hartie.
In orice caz, puterea de procesare se simte in aproape orice aplicatie, oricat de complexa, asa ca un film fie el si MKV Full HD sau o amarata de melodie nu au cum sa nu ruleze impecabil.
Pe partea de video player, HTC One se descurca impecabil, player-ul integrat este usor cam prea simplist si nu reuseste sa decodeze sunet DTS, dar solutia este cat se poate de simpla si eficace: BSPlayer. Subtitrarile sunt incarcate automat doar daca au exact aceeasi denumire, iar pentru diacritice trebuie doar selectata encodarea Central European adica ISO-8859-2.
Odata ce ai incarcat seria preferata de „trailere”, display-ul incredibil te face sa uiti ca ai in mana un telefon mobil si nu ai nevoie decat de o priza aproape si o pozitie cat mai comoda.
Player-ul audio ar trebui sa fie cireasa de pe tort, asta daca ne luam dupa logoul „Beats Audio” de pe spatele telefonului. Sunetul este in primul rand puternic si foarte bogat in basi, dar cu cat o sa vrei mai mult volum cu atat mai mult vei avea parte si de distorsiuni, e adevarat ca asta se intampla cu o pereche de casti ceva mai modeste decat niste Beats-uri de cateva sute de euro…Egalizatorul este si el prezent si ofera diferite presetari, precum si optiunea Beats care la volum maxim genereaza zgomot fara numar.
In pofida distorsiunilor, calitatea sunetului este acceptabila spre buna. Totusi, va recomandam downloadul unui player audio din Google Play, pentru ca cel integrat este cat se poate de banal si in afara de integrarea aplicatiei SoundHound nu ofera prea multe.
Radioul FM este si el la locul lui, dar nu aduce nimic nou sau special, poate doar o calitate a sunetului ceva mai slaba. Acelasi SoundHound este integrat si aici fiind capabil sa iti identifice hiturile favorite si, nu in ultimul rand, un buton de Power care inchide telefonul si la caruia nici daca ma chinui nu pot sa ii gasesc vreo utilitate aici.
Meniuri, conectivitate, memorie si baterie:
Despre interfata cu utilizatorul, putem spune ca este una de ultima generatie, pentru ca HTC One X ruleaza Android 4.0.3 customizat cu Sense 4.0. Producatorul taivanez a optat pentru utilizarea butoanelor capacitive (back, home si recent apps) in detrimentul celor de pe ecran vazute la Ice Cream Sandwich-ul de pe Galaxy Nexus. Meniurile sunt cat se poate de simple si vin insotite de animatii care fac navigarea mai placuta.
Piesa de rezistenta este fara indoiala Lockscreen-ul care ofera multiple variante de deblocare direct in aplicatiile dorite (patru la numar, perfect customizabile), ceea ce se traduce intr-o utilizare mult mai rapida si eficienta a telefonului.
Widget-urile arata impecabil pe display-ul HD, dar din pacate se pare ca ar mai fi nevoie de ceva optimizari pentru ca cel putin aparent Sense-ul ingreuneaza usor navigarea: orice wallpaper live sacadeaza in momentul trecerii de la un ecran la altul.
Din punct de vedere al conectivitatii, dupa cum era si de asteptat, HTC a inglobat in noul sau flagship toate tehnologiile actuale: 3G HSDPA si HSUPA, Wi-Fi b/g/n cu suport Wi-Fi Direct, DLNA si Wi-Fi hotspot, Bluetooth 4.0, conexiune micro-USB cu posibilitatea conectarii unui adaptor MHL ce permite transmiterea de semnal prin HDMI si nu in ultimul rand NFC insotit de optiunea Android Beam. Cu alte cuvinte nu ai cum sa te plangi de absenta vreunei variante de descarcare sau vizualizare a pozelor din vacanta.
Datorita carcasei unibody, HTC a renuntat la posibilitatea de extindere a memoriei interne cu ajutorul cardurilor de memorie, asa ca trebuie sa ne multumim cu 32 GB interni din care doar 25 GB sunt de fapt disponibili. Pentru fanii cloud, telefonul vine si cu oferta de stocare online a 20GB oferiti de Dropbox in speranta ca nu veti simti prea tare nevoia unui card de memorie. Optiunea Mass Storage functioneaza de minune, iar copierea fisierelor pe calculator si invers este destul de rapida si relativ constanta undeva la 7-10 MB/s.
Ajungem si la cel mai dureros capitol al super-smartphone-urilor: Autonomia. Cei de la HTC au inghesuit sub carcasa telefonului un acumulator de 1800 mAh care cel putin teoretic ar trebui sa ofere macar o zi de autonomie. Ce va putem spune noi este ca ecranul imens, rezolutia HD si procesorul quad-core isi spun cuvantul, iar autonomia telefonului este una modesta.
La o utilizare heavy, HTC One X abia reuseste sa treaca de 10-12 ore fara sa necesite conectarea la o priza. Pe de alta parte, userii mai putin pretentiosi vor putea rula pana la doua zile cu Internet pornit doar la nevoie, ceva Facebook, Wi-Fi-ul si GPS-ul destul de putin, cateva melodii in drum spre munca, poze si 2-3 videoclipuri vizionate.
Cum bateria nu poate fi inlocuita, exista riscul ca pe viitor autonomia device-ului sa aiba si mai mult de suferit…
Navigare WEB si Navigatia GPS:
Display mare, capacitiv cu multi touch, rezolutie ridicata, procesor puternic, RAM suficient – cam tot ce-ti trebuie pentru a avea o experienta de navigare exact asa cum iti doresti. Paginile se incarca rapid si nici macar variantele desktop ale unor site-uri complexe nu reusesc sa il puna in dificultate pe „maretul” One X. Daca ar fi cateva aspecte ce ne-au atras atentia in sens usor negativ, ar fi incalzirea excesiva in timpul navigarii atat pe 3G cat mai ales pe Wi-Fi si redarea defectuasa a videoclipurilor 1080p din browser. Practic, daca vreti sa rulati continut Full HD de pe un site oarecare nu veti reusi acest lucru indiferent de browser-ul folosit. Avand in vedere puterea de care dispune smartphone-ul tind sa cred ca avem de-a face mai degraba cu o problema de optimizare decat cu una ce tine de resursele insuficiente.
Cat despre GPS, Google Maps este prezent si isi face treaba de minune, satelitii sunt localizati usor in spatiu deschis si iti poti planifica drumurile nestingherit atata timp cat dispui de un abonament de date pe masura. Daca te-ai saturat sa stai cu ochii pe traficul consumat, exista si o varianta preinstalata HTC Locations dar care iti ofera navigare gratuita doar pentru 30 de zile. In cele din urma poti oricand sa iti downloadezi un soft de navigare din Google Play singura conditie necesara fiind existenta unei harti dedicate pentru Romania.
Aplicatii:
Aplicatiile care vin preinstalate reprezinta un minim necesar oricarui utilizator mai mult sau mai putin experimentat. Astfel pe langa imbunatatirile standard venite odata cu desertul Google, cei de la HTC au inclus si cateva aplicatii proprii. Dintre acestea ne-au atras atentia: HTC Hub (magazin de semi-aplicatii HTC), Notes (permite inregistrarea audio/video sau in scris a notitelor), PDF Viewer, Stocks (valorile actiunilor cotate la bursa), Tasks (stabilirea de sarcini si alarme pentru fiecare), SoundHound (recunoaste melodiile cantate), Dropbox (stocarea de fisiere in cloud).
La capitolul entertainment, avem acces la jocul Teeter, TuneIn Radio si retelele sociale: Facebook, Google+, perfect integrate si insotite de aplicatiile specifice de chat.
Concluzii:
Sa fie oare 2012 anul in care HTC s-a trezit din somnul adanc in care l-au trimis in ultimii doi ani cei de la Samsung? Se poate ca, in sfarsit, inginerii taiwanezi sa fi creat ceva care sa ne uimeasca “galaxia”?
Nu stiu in ce masura va uimi galaxia sau nu, tot ce stiu e ca HTC One X este un telefon bun, chiar nesperat de bun, care se poate lua la tranta cu orice competitor si cu majoritatea poate „matura pe jos” fara prea mari batai de cap.
Daca la inceputul review-ului incercam sa ne imbarbatam sperand in sfarsit la o surpriza placuta din partea HTC, se pare ca am avut parte de mai mult decat atat. Chiar cred ca ne-am jucat cu un telefon care are toate sansele sa ajunga un bestseller al anului 2012.
Dar vine si intrebarea legata de concurenta: Este oare HTC One X capabil sa ii faca fata noului Samsung Galaxy S3? Si daca avem de ales un telefon nou spre care sa ne orientam? Marturisesc ca m-am jucat putin si cu noul Samsung si pot spune ca One X-ul va reusi sa impresioneze suficient de multi oameni si va “musca” pe alocuri din „felia” de piata a noului Galaxy. Trebuie totusi sa avem in vedere faptul ca membrii familiei Galaxy au devenit un adevarat fenomen si au deja fani destul de fideli. Pe de alta parte, daca pe umerii S3-ului atarna o responsabilitate imensa si orice dezamagire cat de mica poate genera coruri de nemultumiri, One X-ul este o surpriza la care nimeni nu se mai astepta si fata de care cu totii vom fi ceva mai ingaduitori.
In concluzie, daca ai fost sau esti fan HTC sau pur si simplu ai nevoie de un telefon de ultima generatie care sa iti faca viata mai usoara si pe alocuri mai interesanta, te poti orienta linistit spre noul HTC One X.