Cine votează mai mult în România, femeile sau bărbații? Categoria cu prezența cea mai mare la vot. Date oficiale

Cine votează mai mult, femeile sau bărbații? Ce spun statisticile

Dacă strămoții noștri au fost nevoiți să lupte pentru a avea drept de vot, noi ne-am născut deja cu acest privilegiu, iar asta, printre altele, ne ajută să ne integrăm în rândul statelor civilizate. Cu toate acestea, faptul că am avut deja dreptul să ne exercităm opțiunea politică odată cu împlinirea vârstei de 18 ani nu a fost mereu un avantaj, am putea spune. De cele mai multe ori, cetățenii români aleg să nu își exprime acest drept, din varii motive: comoditate, lipsa informării și a conturării unei opinii politice, dezamăgirea față de clasa politică și răspândirea ideii că ”nu ai cu cine vota”. Dar cu toate acestea, există o categorie de cetățeni care se află în topul celor care se prezintă constant la vot, la fiecare tur de scrutin.

Bărbații sau femeile? Cine sunt cei mai prezenți la urnele de vot

Potrivit statisticilor realizate de Autoritatea Electorală Permanentă, la alegerile locale din 5 iunie 2016, s-au prezentat la vot 8.874.432 de alegători din totalul de 18.320.473 persoane înscrise pe liste. Dintre acestea, segmentul de vârstă cel mai activ din punct de vedere electoal a fost 45-64 de ani, atât la femei cât și la bărbați.

Alegeri locale 2016 - tabel femei, bărbați
Alegeri locale 2016 – tabel femei, bărbați
Alegeri locale 2016, tabel pe vârste
Alegeri locale 2016, tabel pe vârste

Dacă trebuie să facem diferența de gen, atunci putem constata că, pe același segment de vârstă, femeile au fost mult mai conștiincioase decât bărbații. Cu toate acestea, la primele ore ale dimineții, potrivit sursei citate, bărbații au fost mult mai activi.

Cea mai scăzută prezență la vot din istoria României

Prezența la vot este strâns legată și de miza alegerilor. Așa se face că cea mai redusă prezență la vot din România postdecembristă s-a înregistrat în 2007, la alegerile europarlamentare. Atunci, românii nu prea știau ce rol au aceste alegeri, iar asta a făcut ca oamenii să nu se prea înghesuie în cabinele de vot. Din totalul de 18.224.597 de alegători înscriși pe listele electorale, doar 5.370.171 s-au prezentat la urne. Asta a însemnat un procent de doar 29,46%, un eșec din punct de vedere al exercițiului democratic din țara noastră. Cu toate acestea, prezența scăzută la votul pentru alegerile europarlamentare este o practică des întâlnită pe bătrânul continent.

Alegerile pentru primari și consilii județene sunt mult mai interesante pentru români. Doar un an mai târziu, în 2008, prezența la vot în primul tur de scrutin a fost de 49,38%, aproape încă o dată față de ce s-a înregistrat la europarlamentare. Cu toate acestea, în același an, la alegerile pentru Parlamentul României, doar 39,2% din români au fost la vot. Conflictele politice și mutarea agendei pe alte evenimente decât cele politice au făcut ca oamenii să nu mai simtă că votul lor este atât de util.

Cea mai mare prezență la vot, la alegerile prezidențiale

Românii par a fi interesați cel mai mult de alegerile prezidențiale. Așa se face că, la astfel de scrutine, prezența la vot este foarte ridicată, comparativ cu celelalte. Să nu uităm însă că aici, aproape de fiecare dată, diaspora are un cuvânt greu de spus.

Prezența la vot la Alegerile Prezidențiale din 2019, primul tur
Prezența la vot la Alegerile Prezidențiale din 2019, primul tur
Prezența la vot la Alegerile Prezidențiale din 2019, turul II
Prezența la vot la Alegerile Prezidențiale din 2019, turul II

Potrivit datelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central, în anul 2000, prezența la vot a fost de 65,31%.  La ultimele alegeri prezidențiale, în 2019, prezența la vot s-a situat în media cifrelor înregistrate în țara noastra în ultimele două decenii. În turul I s-au prezentat la vot 47,66% de alegători, iar în cel de-al doilea, 47,87% din cei înscriși pe listele electorale.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI