Vom trece printr-o criză economică la nivel global? Vești bune de la analiștii financiari

Mahathir Mohamad, fostul premier care a condus recuperarea Malaeziei de la criza financiară din Asia din 1997, se așteaptă ca actuala pandemie de coronavirus să lovească și mai tare asupra economiei globale.

Vom trece printr-o criză economică la nivel global

Mahathir se alătură altor lideri mondiali pentru a avertiza că impactul virusului poate fi mai grav decât perioadele trecute pline de tulburări. Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, scăderea economică din această lună ar putea fi similară cu criza financiară globală din 2008, în timp ce premierul din Singapore, Lee Hsien Loong, a declarat că ar putea fi mai rău. Criza din 1997 a dus la o cădere financiară și politică răspândită în toată Asia.

Milioane de oameni au căzut sub pragul sărăciei pe măsură ce economiile s-au contractat și monedele au scăzut, în timp ce guvernele au căzut în toată regiunea. Malaezia a apărut relativ mai bine, creșterea economică revenind într-un singur an. Mahathir, în vârstă de 94 de ani, este cel mai longeviv premier, de mai bine de un sfert de secol. El a fost arhitectul controalelor de capital din Malaezia în 1998, care au fost pe scară largă la acea vreme. Oficialii Fondului Monetar Internațional au recunoscut ulterior că măsurile au pus Malaezia înaintea curbei.

Dacă stăm să analizăm actuala situație, COVID-19 are un impact major asupra economiei globale a Chinei și în afară de aceasta, piețele emergente suferă în prezent cea mai mare cădere economică, mai severă decât cea din 2008. Ne așteptăm la o creștere economică globală care ar putea să se ridice la 1,6% în 2020 și 3,2% în 2021, iar ntr-un scenariu de risc făcut pe marginea acestei pandemii, pierderile economice din 2020 s-ar putea dubla.

Există un risc real ca răspândirea COVID-19 să fie mai gravă decât estimăm în prezent în scenariul nostru de bază și Există un risc suplimentar ca o nouă criză economică, în scenariul de risc, ar putea duce la probleme de lichiditate la întreprinderile din întreaga lume, ceea ce ar pune în pericol stabilitatea financiară.

În cele urmează vă prezint o analiză, pe baza a două scenarii în care încercăm să vedem care vor fi efectele acestei crize asupra economiilor din țările afectate.

Cele mai negative efecte ale COVID-19 se resimt în China, epicentrul virusului. În prezent, peste 80.000 de oameni din China au fost infectați, din puțin peste 120.000 de oameni din întreaga lume (a se vedea actualul monitor COVID-19 al Universității Johns Hopkins). Ne așteptăm ca, în 2020, creșterea economică a Chinei să se ridice la 2,4%, mult mai mică decât 5,7% care se preconiza la sfârșitul anului 2019.

Ne așteptăm să existe daune economice semnificative în țările cu relații economice strânse cu China, precum Australia, Coreea de Sud, Japonia, Thailanda și Germania și țări în care virusul se răspândește rapid, cum ar fi Coreea de Sud și Italia. Datorită blocării la nivel național în Italia, au fost revizuite perspectivele de creștere ale zonei euro la -0,1% în acest an și la 1,2% în 2021 și -1,6% pentru Italia în 2020.

Estimarea efectelor economice ale unui focar de virus este o sarcină descurajantă din cauza multor incertitudini implicate. S-a încercat cât mai bine să se evalueze impactul economic pentru diferite țări folosind o serie de presupuneri și două modele economice. S-au folosit diferite seturi de presupuneri pentru două scenarii.

În primul scenariu, care este scenariul nostru de bază, vor exista pierderi grele în China și în anumite alte țări , Coreea de Sud și Italia, în care virusul s-a răspândit deja, dar încetinirea activității economice va rămâne limitată în țările în care virusul nu este la fel de răspândit. Al doilea scenariu este un scenariu de risc în care răspândirea globală a infecției crește brusc. În acest scenariu, țările în care focarul este în prezent limitat să se confrunte cu o epidemie COVID-19 s-au formulat diverse ipoteze atât pentru cazul de bază, cât și pentru scenariul de risc.

Scenariu de bază

1. Ore de lucru: Pentru a simula blocarea în Hubei / Wuhan și Italia, s-a redus temporar, în scenariul nostru, numărul de ore lucrate de fiecare persoană angajată. Acest lucru se realizează prin calcularea proporției populației chineză și italiană care lucrează în zona de blocaj în prima jumătate a anului 2020. Oamenii din zonele care fac obiectul carantinei vor avea o posibilitate limitată de a lucra. De asemenea, presupunem că oamenii vor lucra ore suplimentare în China și Italia în a doua jumătate a anului 2020 pentru a face față restanțelor comenzilor.
2. Consum privat: Focarul de virus va afecta negativ comportamentul consumatorilor. Achizițiile vor fi amânate sau chiar anulate (mâncare, vacanțe). Pentru a include acest efect, s-a redus, în scenariul nostru, redus temporar brusc consumul privat în țările care se confruntă cu epidemia COVID-19 (China și Italia), în conformitate cu scăderea medie a consumului privat în Hong Kong și Taiwan în timpul focarului SARS din 2002/2003 și în Brazilia în timpul izbucnirii virusului Zika în 2015/2016.
3. Prima de investiții: Volatilitatea pe piețele financiare și sentimentul negativ al investitorilor se va reflecta prin creșterea primei de investiții pentru China și reducerea treptată a acesteia în cursul anului 2020. De asemenea, s-a crescut ușor prima de investiții în alte țări pentru a da seama de sentimentul negativ la nivel mondial.
4. Comerț: Comerțul va deveni mai scump. Aceste costuri mai mari vor avea același efect ca barierele comerciale temporare ne-tarifare, cum ar fi restricțiile fitosanitare. Țările cu exporturi considerabile în China vor trebuie să experimenteze o scădere temporară a cotelor lor de pe piața de export din cauza problemelor comerciale.
5. Ratele de schimb: s-au făcut făcut ipoteze pentru cursurile de schimb în diferite țări față de dolarul american: yuanul chinez; euro; yenul japonez; lira britanică; dolarii canadieni, australieni și neozeelandezi; corona daneză și norvegiană și krona suedeză; și francul elvețian.
6. Politica guvernamentală: factorii de decizie din China vor încerca să ușureze durerea economică prin măsuri de sprijin. Au fost incluse efecte pozitive din cheltuielile și investițiile guvernamentale, deși sunt limitate, întrucât stimulul fiscal are doar un efect pozitiv limitat asupra consumului în momentele de incertitudine gravă. De asemenea, în alte țări, ne așteptăm la atenuarea politicii guvernamentale moderate.

Scenariu de risc: pandemie

În cadrul scenariului de risc, presupunem că efectele diverselor economii vor fi mai îndelungate și mai grave. Efectele ipotezelor utilizate în cazul de bază vor fi, de asemenea, mai grave și vor dura mai mult timp în scenariul pandemiei. De asemenea, includem o serie de presupuneri suplimentare:

1. Orele lucrate: Vor scădea în toate țările., deoarece într-un scenariu pandemic se așteaptă ca blocajele să crească la nivel mondial, am redus temporar numărul de ore lucrate pe lucrător în toate țările. Acest lucru se realizează prin scăderea orelor de lucru în Taiwan și Hong Kong în timpul epidemiei SARS ca punct de referință.
2. Productivitate: Întreprinderile care se confruntă cu dificultăți financiare în urma șocurilor de producție pot fi obligate să-și reducă bugetele de cercetare și dezvoltare, ceea ce va afecta inovația și creșterea productivității. În cele din urmă, lanțurile de valoare pot deveni mai puțin integrate într-o oarecare măsură. În prezent, aceste lanțuri sunt dispersate în întreaga lume pentru a permite producția rentabilă. Acum că COVID-19 a expus vulnerabilitatea la perturbarea acestor lanțuri de valoare globale, întreprinderile pot decide să reducă această vulnerabilitate și să accepte costuri de producție mai mari.

Impactul pe piețele emergente va fi unul la fel de violent ca și în cazul Chinei. Piețele emergente, în special în sud-estul Asiei, au simțit de departe cele mai grave efecte ale focarului de virus. Multe țări din Asia de Sud-Est depind foarte mult de China și prezintă, de asemenea, un risc mai mare de focar răspândit. Acesta este deja cazul în Coreea de Sud, unde numărul persoanelor infectate a ajuns aproape la 7.800 la momentul scrierii.

Riscul mai mare de răspândire în Asia de Sud-Est se datorează densității populației mai mari, în combinație cu serviciile de îngrijire a sănătății, care sunt mai puțin abundente decât multe țări occidentale. De exemplu, numărul mediu de paturi de spital și medici pentru 1.000 de persoane din Asia de Sud-Est este de 0,7 și, respectiv, 1,5, față de 5,6 și 3,6 în UE, conform datelor OCDE.

Numărul falimentelor din China ar putea crește rapid dacă activitatea economică nu va crește în curând, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) fiind deosebit de vulnerabile. Un sondaj recent realizat de două universități chineze a constatat că două treimi dintre IMM-urile chineze au o valoare mai mică de două luni pentru a-și îndeplini datoriile pe termen scurt. Întreprinderile chineze au, de asemenea, o sarcină imensă a datoriei, în valoare de 150% din PIB.

În plus, piețele emergente care au exportat materii prime precum Brazilia (minereu de fier, petrol, fasole de soia), Rusia (petrol și gaze) și Chile (cupru) se confruntă cu o scădere a veniturilor din principalele lor produse de export, deoarece prețurile au scăzut semnificativ de la izbucnirea virusului.

Monedele țărilor emergente sunt, de asemenea, sub presiune, deoarece investitorii reduc riscul în portofoliile lor din cauza sentimentului negativ la nivel mondial și își reduc participațiile pe piețele emergente într-o oarecare măsură. O depreciere serioasă a monedei este o problemă pentru piețele emergente, deoarece produsele din străinătate devin mult mai scumpe, adică deteriorarea condițiilor comerciale.

Unele țări vor găsi, de asemenea, mai dificil să își plătească datoria în valută, ceea ce este o problemă, de exemplu, pentru Argentina și Turcia. Ne așteptăm ca monedele piețelor emergente și prețurile materiilor prime să continue să fie extrem de volatile în perioada următoare, ca urmare a sentimentului negativ general datorat COVID-19.

Numărul falimentelor corporative ar putea crește, de asemenea, la nivel mondial, din cauza încetinirii economice generale. Dacă virusul devine mai răspândit, ar putea duce la riscuri pentru stabilitatea financiară la nivel mondial. Acest lucru se aplică în special în țările în care nivelul datoriei corporative a crescut rapid, cum ar fi SUA, sau care erau deja vulnerabile, precum Italia.

Dacă băncile și alte instituții financiare prezintă o deteriorare gravă a calității portofoliilor de împrumuturi, există pericolul ca această criză să declanșeze o criză financiară. Acesta nu este o parte a scenariului de risc  și poate fi prevenită dacă băncile centrale și guvernele iau măsurile de politică fiscală necesare. Consider că aceste măsuri ar trebui să includă măsuri financiare orientate, cum ar fi noile TLTRO-uri ale BCE.

Vești bune de la analiștii financiari

Restul lumii, printre care și România, are efecte negative mai ales prin relația economică cu China, dar există și efecte locale în alte părți. În prezent, există focare importante în China, cu mii de cazuri confirmate în Coreea de Sud și Italia. Măsurile de carantină au fost inițial extinse în Italia de Nord și extinse pentru întreaga țară începând cu data de 9 martie. Italia era deja în pragul recesiunii, astfel încât o contracție accentuată a economiei pare a fi inevitabilă. Efectele sunt mai reduse în alte țări în care focarul este încă limitat.

Principalul impact aici se datorează șocului economic din China, dar există și efecte în aceste țări. Incertitudinea răspândită și frica de virus determină, de exemplu, ca oamenii să-și amâne vacanțele și să evite locațiile unde se adună un număr mare de oameni. Companiile anulează evenimente și interzic călătoriile pentru personalul lor. Sectoarele cele mai afectate de virus sunt, prin urmare, turismul și sectoarele conexe, precum transportul, călătoriile aeriene și Horeca.

Între timp, marile economii din UE, cum ar fi Franța, Germania și Spania, unde puțin peste 5.000 de persoane erau infectate la momentul scrierii, se confruntă cu aceleași probleme. Specialiștii români vorbesc de diferențe de economii la nivel global, dar toate sunt inter-conectate, fie că vrem sau nu, cu marea economie a Chinei, iar noile politici fiscale care ar trebui implementate, la nivel local, național și la nivel european, ar trebui să ajute fiecare stat membru UE și nu numai, în a-și apăra lichiditățile și, în cele din urmă a se salva de la un posibil colaps economico-financiar.