Virgil Musta, adevărul despre cele două motive care declanșează moartea tinerilor infectați cu COVID-19, fără cormobidități
Virgil Musta este medicul din Timișoara care a vindecat printre cei mai mulți bolnavi de COVID-19. Încă de la începutul pandemiei, „eroul în halat alb” de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” a informat cetățenii cu privire la toți pașii care trebuie respectați pentru a evita infecția cu COVID-19. În urma unor decese întâlnite la persoane fără cormobidități, specialistul a tras niște concluzii pe care a dorit să le împărtășească și celorlalți.
Fenomenul COVID-19 care îngrijorează cadrele medicale
Într-un interviu acordat ziarului „Adevarul”, medicul Virgil Musta a dezvăluit cele mai mari regrete ale sale din perioada pandemiei. Pe lângă suferința persoanelor infectate cu COVID-19, medicul mărturisește cât de greu îi este să se împace cu gândul morții mai multor persoane tinere care s-au infectat cu COVID-19 și nu au mai putut fi salvate.
“Te marchează atunci când ai avut o cunoştinţă tânără, care nu a avut comorbidităţi şi în trei zile a murit pentru că a făcut o formă fulminantă de boală şi nu ai avut ce să faci. Stai şi te gândeşti dacă ai făcut tot posibilul ca să salvezi acea viaţă.
Sunt lucruri care nu au cum să nu te marcheze şi să nu te frământe, să nu stai să te gândeşti ce mai poţi face pentru aceşti pacienţi“, declara Virgil Musta în luna august, potrivit adevarul.ro.
În urma unei ample analize realizată de mai mulți medici, șeful secției de COVID-19, de la Victor Babeș, vine cu explicațiile pentru care survin aceste decese la persoanele tinere și sănătoase. Potrivit acestuia, există două motive principale comune la toți cei cinci pacienți care au murit fulgerător, fără alte cormobidități.
De ce mor tinerii care nu prezintă alte cormobidități?
În primul rând,Virgil Musta menționează despre amânarea venirii la spital, pe motiv că starea generală de sănătate este în parametrii normali, iar în al doilea rând, este vorba despre momentul în care a apărut infecția cu COVID-19. Dacă pacienții se aflau într-o perioadă de anxietate și drepresie, acest lucru a contribuit enorm la agravarea bolii.
“Primul a fost că au venit târziu la spital. Toţi veniseră după o săptămână în care starea generală a fost bună şi au venit în momentul în care s-a agravat starea de sănătate. Se ştie că în a cincea – a şaptea zi există riscul de agravare bruscă a stării de sănătate.
Din păcate, toţi au stat acasă spunând că au o formă uşoară, că nu e problemă şi au venit când au început să se desatureze, când leziunile pulmonare erau de peste 70 la sută. De aceea, această evaluare care se face, biologică, ar fi bine ca lumea să o facă pentru că poţi depista din timp modificările care duc la forme severe”, a explicat şeful Secţiei COVID-19 de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, potrivit adevarul.ro.
Cel de-al doilea motiv, anxietatea, a agravat starea pacienților dintr-un motiv poate mai puțin cunoscut de cetățeni. Această stare depresivă pe care o traversăm cu toții la un moment dat în viață afectează sistemul de apărare al organismului, scăzând imunitatea.
„Este un impact psiho-emoţional la toţi pacienţii. Unii dezvoltă atacuri de panică. Sunt tot felul de fenotipuri psihoemoţionale pe care încercăm să le dibuim cumva. Avem psiholog în cadrul spitalului, dar colaborăm şi cu medici psihiatri pentru medicaţie anxiolitică”, a declarat Cristian Oancea,coleg de-al medicului Musta.